Pret Infiintare Firma

Pretul presupune efectuarea de catre avocatii nostrii a urmatoarelor operatiuni:

1. Redactarea si atestarea actelor necesare infiintarii societatii, pregatind dosarul pentru depunerea acestuia la O.N.R.C (conceperea, atestarea documentelor si completarea formularelor);
2. Obtinerea rezervarii de denumire a societatii ;
3. Depunerea actelor la Registrul Comertului ;
4. Eliberarea actelor de la Registrul Comertului si predarea acestora Dvs.

COSTURILE INFIINTARII UNEI FIRME

In afara de costurile prezentate mai sus, cad in sarcina dumneavoastra  urmatoarele costuri :

• Impreuna cu actul constitutiv si rezervarea de denumire, clientul trebuie sa depuna capitalul social, in valoare de minim 200 lei, la orice banca aleasa de client.
• Taxa de rezervare nume firma la Registrul Comertului 72 lei
• Taxa notariala pentru, specimen de semnatura, (obligatoriu se da personal numai in fata notarului public)  aproximativ  60 lei (in functie de notar)
• Taxele de Registru

COSTURILE INFIINTARII  UNUI:  PFA, II, IF

In afara de costurile prezentate mai sus, cad in sarcina dumneavoastra   urmatoarele costuri :

• Taxa de rezervare nume firma la Registrul Comertului 72 lei
• Taxa notariala pentru, specimen de semnatura, (obligatoriu se da personal numai in fata notarului public)  aproximativ  60 lei (in functie de notar)
• Taxele de Registru

PENTRU INFIINTAREA UNUI  ONG  PERCEPEM URMATOARELE TARIFE:

PENTRU DIZOLVAREA,  LICHIDAREA , FIZIUNEA, DIVIZAREA UNEI FIRME PERCEPEM URMATOARELE TARIFE:

PENTRU MENTIUNI  PERCEPEM URMATOARELE TARIFE:

Principalele etape ale infiintarii unei firme

Alegerea obiectului de activitate – Codul CAEN
Pentru alegerea obiectului principal de activitate al firmei, dar si a obiectelor secundare, trebuie consultat codul CAEN (Clasificarea activitatilor din economia nationala). Poti alege un singur obiect de activitate principal si un numar  nelimitat de obiecte de  activitate secundare.

Alege cat mai multe activitati!
In actul constitutiv al viitoarei societati comerciale alege cat mai multe activitati deoarece nu se stie niciodata ce oportunitati de afaceri se pot ivi. Pe de alta parte adaugarea ulterioara a unei activitati te va costa mai mult si vei pierde timp.

Alegerea  formei juridice de societate comerciala
Din punct de vedere al modului de constituire, societatile comerciale sunt de mai multe tipuri:

• societate in nume colectiv
• societate in comandita simpla
• societate pe actiuni
• societate in comandita pe actiuni
• societate cu raspundere limitata

Societatea in nume colectiv
Societatea in nume colectiv este acea forma de societate comerciala in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

Societatea in comandita simpla
Societatea in comandita simpla este acea forma de societate comerciala in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor comanditati. Asociatii comanditari raspund numai pana la limita aportului lor.

Societatea pe actiuni
Societatea pe actiuni este acea forma de societate comerciala al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Actionarii raspund numai in limita aportului lor.

Societatea in comandita pe actiuni
Societatea in comandita pe actiuni este acea forma de societate comerciala al carui capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati. Asociatii comanditari raspund numai pana la limita aportului lor.

Societatea cu raspundere limitata
Societatea cu raspundere limitata este acea forma de societate comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asociatii raspund numai in limita aportului lor.

Se va avea  in vedere la  tipul de societate alegerea platii impozitului: pe venit 3% la microintreprindere  sau pe profi 16 % in cazul celorlalte sociatati.

Se alege ca firma sa fie platitoare de TVA sau nu (foarte important)

Stabilirea asociatilor  si numarul acestora
Pentru a forma o societate comerciala se pot asocia persoane fizice si/sau persoane juridice romane sau straine.
Numarul minim de actionari ai unei  societati  comerciale  este  2, iar numarul maxim este 50.
Exceptie de la aceasta regula face societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, care trebuie sa respecte urmatoarele doua reguli:

1. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata;

2. O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.

Actul constitutiv al societatii
Societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut, iar in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, numai prin statut. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.

Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.

Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni prevazute de prezenta lege.

Actul constitutiv al unei societatii comerciale cu raspundere limitata va cuprinde:

• numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, personae juridice;
• forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
• obiectul de activitate al societatii , cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
• capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. Se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;
• asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;
• partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
• sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica – atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
• durata societatii;
• modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberata de Oficiul Registrului Comertului privind disponibilitatea firmei si a emblemei.

Actul  constitutiv  al  societatii si declaratiile pe proprie  raspundere trebuie sa aiba  data certa data de catre un avocet.

Depunerea  capitalului social la banca
Suma minima pentru capitalul social este de 200 lei care se depune la banca unde se doreste deschiderea contului, de catre un administrator, asociat sau un imputernicit al acestora.

Stabilirea sediului social
Sediul social se stabileste prin incheierea unui Contract de inchiriere sau de Comodat (prezentarea documentelor de proprietate asupra  spatiului unde se va stabili sediul social)  la care se va atasa Avizul Asociatiei de proprietari  si al vecinilor (daca acest  spatiu  se afla  intr-un bloc);

Sfaturi utile pentru infiintarea unei firme
1. Apeleaza la un expert! Atunci cand vrei sa infiintezi o societate comerciala este bine  sa apelezi la o persoana experimentata sau la o firma, care se ocupa cu astfel de lucruri (avocat,  etc.) O astfel de persoana sau firma te poate scuti de multe neplaceri.

2. Ai grija pe cine angajezi pentru infiintarea firmei! Unele firme doar iti spun ce trebuie sa faci si unde trebuie sa te duci. Teoretic aceste firme ar trebui sa te scuteasca de toate drumurile pe care trebuie sa le faci si sa iti acorde consultanta. Practic aceste firme iti iau bani pe niste informatii care le poti afla si din acest site. Ai grija deci la ce firma apelezi.

3. Alege cat mai multe activitati! In actul constitutiv al viitoarei societati comerciale alege cat mai multe activitati deoarece nu se stie niciodata ce oportunitati de afaceri se pot ivi. Pe de alta parte adaugarea ulterioara a unei activitati te va costa mai mult si vei pierde timp.

4. Asociatii sa fie si administratori! Este bine ca asociatii unei firme sa fie si administratori, deoarece in felul acesta, ei pot fi si angajati ai firmei respective.

5. Invata din greselile altora! Nu ezita sa-ti intrebi prietenii, cunoscutii, rudele care au o firma, despre problemele pe care le-au intampinat. Invata din greselile lor.

Infiintare Club Sportiv

INFIINTARE CLUB SPORTIV

Potrivit legii, Clubul Sportiv este o structură sportivă, o persoană juridică nonprofit de drept privat, fără scop lucrativ.
În consecinţă, este obligatoriu ca în denumirea persoanei juridice să apară denumirea de „ClubulSportiv…………”,ţinând cont că asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică, iara sociaţiile nu sunt structuri sportive,.scopul: Clubului sportiv îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive într-una sau maimulte ramuri de sport, respectiv selecţionarea, iniţierea şi pregătirea sportiva în acest domeniu, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale, precum şi alte activităţi conexe acestora.
Obiectivele Clubului sportiv decurg şi din reglementările federaţiilor sportive naţionale, precum şi din statutul si regulamentul federaţiilor sportive internationale.
Cluburile sportive nu pot avea în scopul pentru care s-au înfiinţat, activităţi aparţinând altor domenii de activitate. Cluburile sportive pot înfiinţa secţii pe ramură de sport.
Clubul sportiv se poate constitui ca o structură monosportivă sau polisportivă.

Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii.
Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.
Se pot înfiinţa numai în ramurile de sport recunoscute în România.
Cluburile sportive pot înfiinţa societăţi comerciale.Dividendele obţinute din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului clubului.
Cluburile sportive pot desfăşura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice.
O alta varianta sub care pot functiona Cluburile sportive, este de a fi organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni
Cluburile sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni se înfiinţează în conformitate cu dispoziţiile art.31 si art. 32 din Legea nr.69/2000, precum si cu prevederile Legii nr.31/1990 a societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare.

Infiintare Casa de Amanet

Casa de Amanet

Amanetul este o specie a contractului de imprumut, in timp ce notiunea de casa de amanet, potrivit noilor acte normative incidente, este o specie a institutiei financiare nebancare, asa cum aceasta este definita de art.4 lit.a din O.G. nr.28/2006.

Este  o Instituţie financiare nebancara (I.F.N.) care  poate  desfăşura următoarele activităţi de creditare:

a) acordare de credite, incluzând, fără a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare;

b) leasing financiar;

c) emitere de garanţii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanţare;

d) acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;

Art. 37. – Casele de amanet desfăşoară activitate de creditare cu respectarea următoarelor condiţii:

a) înscrierea în Registrul de evidenţă;

b) organizarea şi funcţionarea potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) activitatea de creditare desfăşurată se limitează la cea prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d).

Registrul de evidenta

Art. 41. – (1) În urma notificării efectuate de casele de amanet, casele de ajutor reciproc sau entităţile care desfăşoară activităţi de creditare prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)-c) şi lit. f) exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri interguvernamentale se înscriu în Registrul de evidenţă, dacă fac dovada respectării cerinţelor legale.

(2) Banca Naţională a României transmite acestor entităţi documentul care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data depunerii la Banca Naţională a României a documentaţiei complete şi întocmite în mod corespunzător.

Art. 42. – (1)Radierea din Registrul de evidenţă se poate realiza în următoarele situaţii:

a) la solicitarea instituţiei financiare nebancare;

b) dacă respectivei instituţii financiare nebancare i-a fost interzisă definitiv şi irevocabil desfăşurarea activităţii de creditare;

c) dacă instituţia financiară nebancară îşi încetează existenţa ca urmare a unui proces de fuziune, divizare sau din alte cauze prevăzute de lege.

(2) Direcţia reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României analizează şi decide cu privire la cererea de înscriere în registrele prevăzute la alin. (1) şi transmite solicitanţilor documentele care atestă înscrierea în registre a instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor financiare, persoane juridice străine, în termenele prevăzute de Legea nr. 93/2009 şi de prezentul regulament.

(3) În termen de 5 zile de la data efectuării primei operaţiuni de creditare, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general vor comunica în scris acest aspect Direcţiei supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României.

Înscrierea în Registrul de evidenţă

Art. 30. – În vederea obţinerii documentului care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data înscrierii lor

în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau, după caz, de la data înmatriculării în registrul comerţului,

entităţile ce intenţionează să desfăşoare

activităţi de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri

guvernamentale transmit Direcţiei reglementare

şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României cererea de înscriere, a cărei formă este prevăzută

în anexa nr. 1, însoţită de

următoarea documentaţie:

a) copia certificatului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi a certificatului de înregistrare fiscală, respectiv a certificatului de înregistrare în registrul comerţului;

b) copia actului constitutiv şi, după caz, a statutului şi dovada înregistrării acestuia la grefa instanţei competente/oficiul registrului comerţului;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători;

d) documentaţia prevăzută la art. 22 pentru persoanele care asigură administrarea, după caz;

e) documentaţia prevăzută la art. 23 pentru asociaţi/acţionari.

Art. 31. – În vederea obţinerii documentului care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului, entităţile ce intenţionează să desfăşoare activităţi de creditare sub forma caselor de amanet vor transmite Direcţiei reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României cererea de înscriere, a cărei formă este prevăzută în anexa nr. 1, însoţită de următoarea documentaţie:

a) copia certificatului de înregistrare în registrul comerţului;

b) copia actului constitutiv şi dovada înregistrării acestuia la oficiul registrului comerţului;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători;

Art. 21. – Pentru fiecare dintre conducătorii instituţiilor financiare nebancare se transmite următoarea

documentaţie:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titularul actului de

identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa;

e) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste persoane.

d) documentaţia prevăzută la art. 22 pentru persoanele care asigură administrarea;

Art. 22. – (1) Pentru administratorii/membrii consiliului de supraveghere, persoane juridice, se remit

următoarele documente:

a) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului sau orice alt document oficial

echivalent eliberat de autoritatea similară

din ţara de origine, care să ateste cel puţin denumirea şi data înmatriculării;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara de origine, potrivit legislaţiei din statul respectiv;

c) copia actului de identitate al reprezentantului permanent, a cărei conformitate cu originalul va fi

certificată de titularul actului de identitate;

d) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

(2) Pentru administratorii/membrii consiliului de supraveghere, persoane fizice, se vor remite

următoarele documente:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titularul actului de identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara în care au stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa;

c) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

e) documentaţia prevăzută la art. 23 pentru asociaţi/acţionari.

Art. 23. – (1) Pentru fiecare dintre acţionari, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor reglementate şi supravegheate prudenţial de Banca Naţională a României, se prezintă următoarele documente:

a) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din ţara de origine, care să ateste cel puţin denumirea, sediul social, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică şi obiectul de activitate al acesteia;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara de origine, potrivit legislaţiei din statul respectiv;

c) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

(2) Pentru fiecare dintre acţionari, persoane fizice, se prezintă următoarele documente:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titularul actului de

identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa;

c) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

Art. 32. – (1) Sucursalele din România ale instituţiilor financiare, persoane juridice străine, ce intenţionează să desfăşoare activităţi de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri guvernamentale sau sub forma caselor de amanet, vor transmite Direcţiei reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului, cererea al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de următoarea documentaţie:

a) un extras eliberat de autoritatea din ţara de origine similară oficiului registrului comerţului, care să ateste cel puţin înmatricularea instituţiei financiare străine, identitatea reprezentanţilor acesteia şi obiectul de activitate;

b) copia certificatului de înregistrare în registrul comerţului;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători;

d) documentaţia prevăzută la art. 23 pentru asociaţi/acţionari.

(2) Prevederile art. 20 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 33. – În vederea obţinerii documentului care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data înscrierii lor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, casele de ajutor reciproc vor transmite Direcţiei reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României cererea de înscriere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de următoarea documentaţie:

a) copia certificatului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi a certificatului de înregistrare fiscală;

b) copia actului constitutiv şi, după caz, a statutului şi dovada înregistrării acestuia/acestora la grefa instanţei competente;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători.

Art. 34. – (1) Direcţia reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României poate respinge cererea de înscriere în Registrul de evidenţă pentru următoarele motive:

a) depunerea incompletă ori cu întârziere a documentaţiei prevăzute de prezenta secţiune;

b) nerespectarea termenului prevăzut la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 93/2009;

c) nerespectarea termenelor stabilite conform prevederilor art. 4;

d) nerespectarea altor condiţii prevăzute în Legea nr. 93/2009 sau de prezentul regulament.

(2) Respingerea cererii de înscriere în Registrul de evidenţă va fi comunicată instituţiei financiare nebancare de Direcţia reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României împreună cu motivele care au stat la baza acestei decizii.

(3) Decizia de respingere a cererii poate fi contestată în condiţiile prevăzute la art. 60 din Legea nr. 93/2009.

Se depune la registratura la BNR, se da un bonulet, si se asteapta un raspuns  (cam de 3 luni).
O alta caracteristica a CESEI DE AMANET  – in cazul in care  primeste si comercializeaza  metale si pietre pretioase  =  necesitatea  autorizarii  acestor operatiuni la A.N.P.C.

Autorizare Agent de Munca Temporara

AUTORIZARE  FIRMA  –  AGENT DE MUNCA  TEMPORARA

 E foarte important ! – Institutia  detasarii nu se confunda cu munca prin Agent de munca temporara.

Munca prin Agent de munca temporara  este reglementata de Codul Muncii (art. 88 – 102),  precum si de H.G. 1256/2011  privind conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara. 

Pentru a-si desfasura activitatea ca Agent de munca temporara  o persoana juridica trebuie sa se autorizeze in conditiile H.G. 1256/2011, dupa  indeplinirea  cumulative a urmatoarelor conditii:

 –   Să fie o persoană juridică constituită în mod legal şi să cuprindă în Actul constitutiv, la obiectul principal de activitate =  „ 7820 –  Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN Rev 2” – de unde rezultă că această condiţie nu este îndeplinită dacă această activitate este cuprinsă la obiectele secundare de activitate;

 –   Să nu înregistreze debite la bugetul de stat sau la bugetele locale;

 –   Să nu figureze în evidenţele cazierului fiscal cu fapte sancţionate de reglementările financiare, vamale şi nici cu cele care privesc disciplina financiară;

 –   Să nu fi fost sancţionată contravenţional în ultimele 24 de luni, anterioare formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale. Contravenţiile care sunt pe rolul instanţelor vor fi luate în considerare numai în măsura în care, până la soluţionarea cererii de autorizare, s-a pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă;

–    Să constituie o garanţie financiară.

   “Garanţia financiară constă în depunerea în contul unei bănci din România a unei sume. Această sumă trebuie să acopere contravaloarea a 25 de salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată, adăugând contribuţiile datorate de către angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”.

Unicul scop al acestei garanţii este pentru utilizarea acesteia la plata de către agentul de muncă temporară a drepturilor de natură salarială, precum şi a celorlalte drepturi băneşti negociate la încheierea contractului de muncă temporară, precum şi a contribuţiilor datorate bugetelor de stat.

Conform legislaţiei, garanţia nu va fi folosită decât în cazul în care agentul de muncă temporară nu are fonduri suficiente pentru plata obligaţiilor salariale şi a contribuţiior aferente în momentul în care acestea devin scadente. În cazul în care nici garanţia financiară nu este suficientă, după o întârziere de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile salariale şi cele privind contribuţiile către bugetele de stat au devenit scadente şi exigibile, obligaţiile vor fi plătite de utilizator în baza solicitării, făcute în scris, de către salariatul temporar sau inspectorul de muncă.

În cazul în care garanţia financiară ajunge să fie folosită de agentul de muncă în scopul de mai sus, acesta va avea obligaţia să o completeze astfel încât să ajungă la cuantumul iniţial în termen de 5 zile de la data micşorării acesteia.

Dosarul pentru obţinerea autorizaţiei se depune la agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale ce aparţin de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale şi trebuie să cuprindă:

• Actul constitutiv al persoanei juridice din care să rezulte că obiectul principal de activitate este cel de „Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN” (legea permite şi depunerea actului adiţional la actul constitutiv) – în copie legalizată;

• Certificatul de înregistrare emis de Registrul Comerţului de unde să rezulte obiectul principal de activitate;

• Cazierul fiscal – din care să rezulte că nu există fapte sancţionate de reglementările în vigoare;

• Certificate eliberate de instituţiile competente care să ateste că persoana juridică nu are debite la bugetul de stat sau la bugetele locale – condiţia este îndeplinită prin prezentarea certificatelor de atestare fiscală eliberate de ANAF şi Direcţia impozitelor si taxelor locale (D.I.T.L.);

• Certificat constatator eliberat de Registrul Comerţului din care să rezulte că persoana juridică nu se află în procedura de reorganizare sau faliment;

• Dovada constituirii garanţiei financiare;

• Declaraţie pe propria răspundere prin care solicitantul declară că nu a fost sancţionat contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare solicitării autorizaţiei, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale.

Dosarul, cu toate documentele anterior enumerate, va fi depus la agenţia teritorială pentru prestaţii sociale in raza  teritoriala isi are sediul firma. Autorităţile vor avea la dispozţie 30 de zile de la data depunerii dosarului pentru soluţionarea cererii şi, în funcţie de rezultatul analizei, să emită autorizaţia de funcţionare sau să respingă solicitarea persoanei juridice.

Autorizarea se face de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, la propunerea agentiilor teritoriale  pentru prestatii  sociale  in raza  teritoriala isi au sediul.  Prin urmare, agentul de munca temporara  trebuie sa detina autorizatie  eliberata  de Ministerul Muncii, familiei si Protectiei Sociale.

În cazul în care autorităţile emit autorizarea de funcţionare în calitate de agent de muncă temporară, aceasta va fi valabilă pentru o perioadă de doi ani de la data emiterii. În vederea funcţionării ca şi agent de muncă temporară pentru o perioadă mai mare de doi ani, această autorizaţie va trebui prelungită.

Prelungirea autorizaţiei de funcţionare se face cu cel puţin trei luni înainte de expirarea autorizării iniţiale printr-o cerere depusă de solicitant la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, la propunerea agentiilor teritoriale  pentru prestatii  sociale  in raza  teritoriala isi au sediul.

Cererea va fi completată cu următoarele documente:

• Cazierul fiscal – din care să rezulte că nu există fapte sancţionate de reglementările în vigoare;

• Certificate eliberate de instituţiile competente care să ateste că persoana juridică nu are debite la bugetul de stat sau la bugetele locale – condiţia este îndeplinită prin prezentarea certificatelor de atestare fiscală eliberate de ANAF şi Direcţia impozitelor si taxelor locale (D.I.T.L.);

• Certificat constatator eliberat de Registrul Comerţului din care să rezulte că persoana juridică nu se află în procedura de reorganizare sau faliment;

• Dovada constituirii garanţiei financiare;

• Declaraţie pe propria răspundere prin care solicitantul declară că nu a fost sancţionat contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare solicitării autorizaţiei, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii, comerciale şi fiscale.

După depunerea cererii de prelungire şi a documentelor mai sus menţionate, înăuntrul termenului, autorităţile vor soluţiona cererea în termen de 30 de zile (la fel ca şi în cazul autorizării iniţiale).

Procedura de analizare a solicitării de prelungire se face în aceleaşi condiţii ca şi procedura de analiză în cazul autorizării iniţiale.

In cazul in care, o societate care a primit  autorizatia de  functionare ca agent de munca temporara,  doreste sa detaseze la un alt angajator, pe o perioada initiala de 1 an, cu posibilitatea de prelungire, a unei mari ponderi  dintre salariati.  Angajatorii  doresc ca remunerarea salariala  sa se faca  tot de catre societatea lor, respectiv  declaratiiile si impozitul pe venit  sa se declare pe stat si in Declaratia 112 a societatii.

 Munca prin agent de munca temporara  implica o relatie triunghiulara  ce se creeaza intre Angajat,  Angajator  si Utilizator.

In cadrul acestei relatii, se incheie doua contracte:

– Contractul de munca temporara  incheiat  intre Agentul de munca temporara  si Salariat;

–  Contractul de punere la dispozitie  incheiat  intre Agentul de munca temporara  si Utilizator.

 Astfel,  raporturile de munca  dintre salariat  si angajator  se stabilesc  in baza  unui Contract de munca  temporara, iar in Registrul General de Evidenta al Salariatilor  (REVISAL) – la inregistrarea contractului se selecteaza  la tipul de contract – Contract de munca temporara.

Obligatiile agentului  de muncă temporară

 Odată ce persoana juridică a obţinut autorizaţia de agent de muncă temporară, acesta va putea încheia contracte de muncă temporară cu respectarea prevederilor legale speciale din Codul Muncii(art. 88–102), precum şi cele generale (forma contractului de muncă, înregistrarea acestuia etc.).

Pentru fiecare nouă misiune se încheie câte un nou contract de muncă temporară.

In cazul în care misiunea temporară este de natură a pune în pericol viaţa sau integritatea fizică şi/sau psihică, salariatul temporar are dreptul de a refuza misiunea. Refuzul misiunii de către salariatul temporar va fi făcut în scris si nu constituie motiv de sancţiune sau concediere.

În toată perioada în care agentul de muncă temporară este autorizat, în condiţiile legii, acesta va avea obligaţia de a anunţa agenţia teritorială pentru prestaţii sociale competentă (cea în raza căreia agentul are sediul social) orice modificare privind denumirea, sediul sau înfiinţarea de subunităţi fără personalitate juridică. Această informare trebuie făcută în termen de 30 de zile  calendaristice de la data producerii modificării.

Încetarea activităţii în calitate de agent de muncă temporară

În cazul în care un agent de muncă temporară îşi încetează activitatea, acesta este obligat să depună autorizaţia de funcţionare la agenţia teritorială de prestaţii sociale în termen de  15 zile calendaristice de la încetare.

Autorizaţia de funcţionare a agentului de muncă temporară se retrage în următoarele cazuri:

  –    În cazul în care agentul de muncă temporară se află în procedura insolvenţei ( Legea nr. 85/2006 );

  – În cazul aplicării de sancţiuni pentru următoarele fapte considerate contravenţii:

–   În cazul în care condiţiile de muncă (durata timpului de lucru, munca suplimentară, repaus zilnic şi săptămânal, munca de noapte, concediile, sărbătorile legale şi salarizarea) ale salariaţilor temporari sunt mai puţin favorabile decât dacă aceştia ar fi fost recrutaţi direct de utilizator;

–  În cazul în care agentul de muncă temporară nu îşi îndeplineşte obligaţia de a ţine evidenţa şi de a înregistra contractele de muncă temporare în Registrul general de evidenţă al salariaţilor;

–  Necomunicarea agentului de muncă temporară către agenţia teritorială de prestaţii sociale, în termenul legal de 30 de zile calendaristice, a modificărilor cu privire la sediul social, denumire sau înfiinţarea de subunităţi fără personalitate juridică;

–  Nedepunerea autorizaţiei de funcţionare în original de către agentul de muncă temporară în termen de 15 zile calendaristice de la încetarea activităţii;

–   Punerea la dispoziţia utilizatorului a unui număr de peste cinci persoane    fără contract de muncă temporară.

Autorizarea este retrasă în termen de 15 zile calendaristice de la data constatării cazurilor prezentate mai sus printr-o decizie motivată. Agentul poate contesta decizia la instanţa de contencios administrativ competentă.

În cazul în care, în momentul retragerii autorizării, agentul de muncă temporară are contracte de muncă temporare aflate în execuţie, acestea se vor derula până la sfârşitul perioadei pentru care au fost încheiate şi impozitul pe venit împreună cu contribuţiile sociale datorate bugetelor de stat vor fi plătite de utilizator, care la rândul său se poate întoarce împotriva agentului de muncă temporară în vederea recuperării prejudiciilor cauzate.

FORMALITĂŢI PRIVIDN DETAŞAREA PERSOANELOR ÎN STRĂINĂTATE, CONFORM REGULAMENTULUI 1408/71 ŞI A REGULAMENTULUI 574/72

            In cazul in care o societate comerciala din Romania intentioneaza sa detaseze  lucratori salariati sau independenti, care sa desfasoare activitate temporara (detasare) pe  teritoriul unui stat  apartinand spatiului european,  ca sa nu plateasca impozite pentru angajatii sai la nivelul unui stat membru UE, in concret  sa lucreze acolo dar sa plateasca taxele si impozitele salariale in Romania,  solicita formularul ANEXA 1 la C.N.P.A.S.

            Regula spune ca taxele se calculeaza si patesc in conformitate cu legislatia statului unde isi desfasoara activitatea angajatul respectiv. Aceasta exceptie permite utilizatorului muncii (adica firma unde este detasat muncitorul roman) sa plateasca taxe cu 16-20% mai mici (in functie de sistemul fiscal din tara respectiva), sa-si deduca integral diurna acordata angajatului si sa evite birocratia necesara obtinerii unor permise de munca (acolo unde este cazul). 

            Formularul E 101 – inlocuit cu ANEXA 1 – „Certificat cu privire la legislaţia aplicabilă“   –  se dovedeşte caracterul de asigurat al persoanei detaşate, astfel încît, o persoană să nu fie supusă în acelaşi timp ambelor legislaţii de securitate socială sau, să nu-i fie aplicată niciuna dintre cele două legislaţii. 
            Lucrătorul care primeşte un astfel de certificat poate dovedi cu el apartenenţa la sistemul român de asigurări sociale. 

            Este important  ca  firma din Romania  sa dovedeasca doua lucruri esentiale:
– faptul ca are activitate consistenta in Romania;
-faptul ca isi asuma obligatiile impuse de statul respectiv pentru angajatii sai.
            Concret, acest formular se acorda dupa o analiza atenta a unor criterii cum sunt: numarul personalului angajat de firma in Romania, numarul personalului necesar firmei in acel stat, locul în care sunt recrutaţi lucrătorii salariaţi, locul în care sunt încheiate majoritatea contractelor cu clienţii, numărul de contracte executate, atât în Romania cât şi în statul respectiv, cifra de afaceri realizată în cele doua state etc.
            În vederea eliberării ANEXEI 1 (Formularului E101) este necesar un dosar care trebuie să cuprindă:

– certificatul de atestare fiscală din care să rezulte că angajatorul nu are datorii la bugetul de stat la data solicitării formularului;

– adeverinţă privind stagiul de cotizare realizat în ultimile 12 luni, emisă de casa judeţeană de pensii pentru fiecare angajat detaşat;

–  ultima situaţie financiară a angajatorului;

–  copie a certificatului de înregistrare fiscală,

– contractul individual de muncă înregistrat la I.T.M. pentru angajatul care urmează a fi detaşat;

–   adeverinţă de la I.T.M. din care să rezulte numărul de salariaţi;

–   certificatul constatator emis de O.N.R.C. în luna în curs contractul tradus încheiat între angajatorul din România şi angajatorul din statul de ocupare.                 

Dosarul se depune  depus la C.N.P.A.S.

HG nr. 1256/2011 – conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Prezenta hotarare reglementeaza conditiile de functionare, precum si procedura de autorizare a persoanelor juridice, care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca agent de munca temporara
(2) Prevederile prezentei hotarari se aplica persoanelor care au incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care sunt puse la dispozitia unor utilizatori pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestora
(3) Prezenta hotarare se aplica tuturor persoanelor juridice, publice sau private, autorizate ca agenti de munca temporara, precum si utilizatorilor care desfasoara activitati economice indiferent daca au ori nu un scop lucrativ. 

Art. 2. – (1) Potrivit prevederilor prezentei hotarari, pot angaja persoane in scopul efectuarii unor misiuni de munca temporara in folosul si la solicitarea unui utilizator, astfel cum este definit la art. 88 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, sub supravegherea si conducerea acestuia, numai persoanele juridice autorizate conform prezentei hotarari
(2) Pot fi incadrati la un angajator agent de munca temporara si cetatenii straini sau apatrizii, cu domiciliul ori resedinta in Romania, in baza autorizatiei de munca sau a permisului de sedere in scop de munca eliberata/eliberat potrivit legii.

CAPITOLUL II 
Procedura de autorizare a agentului de munca temporara

Art. 3. – In vederea obtinerii autorizatiei de functionare ca agenti de munca temporara, persoanele juridice, denumite in continuare solicitanti, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: 
a) sa fie persoane juridice constituite potrivit legii si sa aiba prevazut in actul constitutiv, ca obiect principal de activitate, „Activitati de contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN”; 
b) sa nu inregistreze debite la bugetul de stat sau la bugetele locale; 
c) sa nu figureze in evidentele cazierului fiscal cu fapte sanctionate de reglementarile financiare, vamale si nici cu cele care privesc disciplina financiara; 
d) sa nu fi fost sanctionate contraventional, in ultimele 24 de luni anterioare datei formularii cererii de autorizare, pentru incalcarea prevederilor legislatiei muncii, comerciale si fiscale; contraventiile cu privire la care exista o actiune pe rolul instantelor de judecata vor fi luate in considerare numai daca pana la data solutionarii cererii de autorizare s-a pronuntat cu privire la acestea o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila; 
e) sa constituie garantia financiara in cuantumul prevazut la art. 5. 

Art. 4. – (1) Autorizarea solicitantilor se face de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, la propunerea agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale in a caror raza teritoriala isi au sediul
(2) In scopul obtinerii autorizatiei de functionare, solicitantii depun la agentiile teritoriale pentru prestatii sociale o cerere insotita de un dosar de autorizare care trebuie sa contina urmatoarele documente: 
a) actul constitutiv sau actul aditional la actul constitutiv, dupa caz, in care sa fie mentionat obiectul de activitate, prevazut la art. 3 lit. a), in copie legalizata; 
b) certificatul de inregistrare la registrul comertului, emis de oficiul registrului comertului, in care sa fie mentionat obiectul principal de activitate, prevazut la art. 3 lit. a), in copie legalizata; 
c) cazierul fiscal; 
d) certificate eliberate de institutiile competente, care sa ateste indeplinirea conditiei prevazute la art. 3 lit. b); 
e) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comertului, care trebuie sa cuprinda mentiuni din care sa rezulte ca solicitantii nu se afla in procedura de reorganizare sau faliment, potrivit legii; 
f) dovada constituirii garantiei financiare, in cuantumul prevazut la art. 5; 
g) declaratie pe propria raspundere a solicitantului privind indeplinirea conditiei de la art. 3 lit. d)
(3) Filialele solicitantilor se supun separat procedurii de autorizare. 

Art. 5. – (1) Garantia financiara se constituie prin depunerea unei sume intr-un cont distinct deschis la o banca din Romania, care sa acopere contravaloarea a 25 de salarii de baza minime brute pe tara, garantate in plata, la care se adauga contributiile datorate de catre angajator bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii
(2) Garantia financiara prevazuta la alin. (1) se poate utiliza numai pentru plata de catre agentul de munca temporara a drepturilor de natura salariala, a celorlalte drepturi banesti negociate cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca, respectiv a contractului de munca temporara, precum si a contributiilor datorate de catre angajator bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
(3) La data scadentei obligatiilor prevazute la alin. (2), agentul de munca temporara este obligat sa le execute, iar, in cazul in care fondurile proprii nu acopera aceste obligatii, se va utiliza garantia financiara constituita potrivit alin. (1)
(4) In cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munca temporara nu detine fondurile necesare sau garantia nu este suficienta pentru acoperirea acestora, aceste obligatii vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar sau a inspectorului de munca
(5) Solicitarea salariatului temporar se formuleaza in scris, sustinerea solicitarii putand fi facuta prin orice mijloc de proba
(6) Agentul de munca temporara este obligat sa mentina suma reprezentand garantia financiara la nivelul prevazut la alin. (1), prin completarea acesteia in termen de 5 zile de la data micsorarii acesteia. 

Art. 6. – (1) Pe baza documentatiei prevazute la art. 4 alin. (2), inaintata prin agentia teritoriala pentru prestatii sociale competenta, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va evalua indeplinirea conditiilor de autorizare si va solutiona cererea de autorizare in termen de 30 de zile de la data inregistrarii acesteia, prin eliberarea autorizatiei de functionare sau prin respingerea cererii solicitantului
(2) In situatia in care se constata ca documentele depuse la dosarul de autorizare nu sunt complete sau conform celor prevazute la art. 4 alin. (2), Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale acorda un termen de 7 zile lucratoare pentru completarea documentatiei, respectiv pentru depunerea acesteia la agentia teritoriala pentru prestatii sociale competenta. Termenul de solutionare a cererii prevazut la alin. (1) se prelungeste corespunzator
(3) In situatia in care nici dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2) solicitantul nu depune dosarul de autorizare completat in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2), Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale respinge motivat cererea de autorizare. 

Art. 7. – (1) Analiza cererii solicitantului, precum si eliberarea sau respingerea autorizatiei de functionare se vor face de directia de specialitate din cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
(2) Modelul autorizatiei de functionare este prevazut in anexa nr. 1
(3) Tiparirea autorizatiei de functionare, precum si cheltuielile ocazionate de aceasta se asigura de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin bugetul propriu. 

Art. 8. – (1) Solicitantul a carui cerere de autorizare a fost respinsa in conditiile art. 6 alin. (3) poate inainta contestatie, in termen de 30 de zile de la data comunicarii respingerii cererii, la Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care are obligatia sa o solutioneze in termen de 30 de zile de la inregistrare
(2) Actul administrativ prin care se solutioneaza sau se respinge contestatia se comunica contestatarului si poate fi atacat la instanta judecatoreasca competenta in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Art. 9. -(1) Autorizatia de functionare prevazuta la art. 6 alin. (1) este valabila 2 ani si poate fi prelungita din 2 in 2 ani
(2) Prelungirea perioadei de valabilitate a autorizatiei de functionare se acorda la cererea agentului de munca temporara, depusa la agentiile teritoriale pentru prestatii sociale si inaintata Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea perioadei de valabilitate, insotita de documentele prevazute la art. 4 alin. (2) lit. c)-g)
(3) Procedura de aprobare a prelungirii valabilitatii autorizatiei de functionare a agentului de munca temporara se realizeaza in conditiile si la termenele prevazute la art. 6.

CAPITOLUL III 
Functionarea agentilor de munca temporara
Art. 10. – (1) Agentul de munca temporara incheie cu salariatul temporar un contract de munca temporara, in scris, in limba romana, care trebuie sa cuprinda elementele prevazute la art. 94 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicata
(2) Pentru fiecare noua misiune de munca temporara, intre parti se incheie un nou contract de munca temporara, in care vor fi precizate toate elementele prevazute la alin. (1) care sunt modificate
(3) Contractul de munca temporara incheiat pentru mai multe misiuni de munca temporara inceteaza la terminarea ultimei misiuni de munca temporara pentru care a fost incheiat. 

Art. 11. – (1) Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat temporar, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa
(2) Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda elementele prevazute la art. 91 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, republicata
(3) Conditiile de baza de munca si de angajare referitoare la durata timpului de lucru, munca suplimentara, repausul zilnic si saptamanal, munca de noapte, concediile si sarbatorile legale si salarizarea aplicabile salariatilor temporari sunt, pe durata misiunii de munca temporara la un utilizator, cel putin acelea care s-ar aplica salariatilor in cazul in care acestia ar fi fost recrutati direct de catre utilizatorul respectiv pentru a ocupa acelasi loc de munca. Toate conditiile de baza de munca si de angajare stabilite prin legislatie, regulamentul intern, contractul colectiv de munca aplicabil, precum si prin orice alte reglementari specifice aplicabile utilizatorului sunt aplicabile in mod direct si salariatilor temporari pe durata misiunii de munca temporara
(4) In cazul in care misiunea de munca temporara oferita de agentul de munca temporara poate pune in pericol viata si integritatea fizica si/sau psihica a salariatului temporar, acesta este indreptatit sa refuze misiunea de munca temporara
(5) Refuzul salariatului se face in forma scrisa si nu poate constitui motiv de sanctiune sau concediere. 

Art. 12. – Agentii de munca temporara au obligatia de a tine evidenta si de a inregistra contractele de munca temporara in Registrul general de evidenta al salariatilor, potrivit prevederilor art. 34 din Legea nr. 53/2003, republicata. 

Art. 13. – (1) Agentii de munca temporara se inregistreaza in Registrul national de evidenta a agentilor de munca temporara autorizati gestionat de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
(2) Inregistrarea agentilor de munca temporara autorizati in Registrul national de evidenta a agentilor de munca temporara autorizati se face de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in termen de maxim 15 de zile calendaristice de la data autorizarii
(3) Modelul Registrului national de evidenta a agentilor de munca temporara autorizati este prevazut in anexa nr. 2
(4) Registrul national de evidenta a agentilor de munca temporara autorizati cuprinde agentii de munca temporara autorizati si pe cei carora li s-a retras sau care au depus autorizatia, se publica trimestrial in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si se afiseaza pe pagina de Internet a Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. 

Art. 14. – (1) In perioada de valabilitate a autorizatiei de functionare, agentul de munca temporara are obligatia de a comunica agentiei teritoriale pentru prestatii sociale in raza careia si-a stabilit sediul social orice modificare privind denumirea, sediul, infiintarea de subunitati fara personalitate juridica, in termen de 30 zile calendaristice de la data producerii acestora
(2) In termenul prevazut la alin. (1) agentiile teritoriale pentru prestatii sociale au obligatia de a transmite Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale orice modificare privind denumirea, sediul sau infiintarea de subunitati fara personalitate juridica. 

Art. 15. – (1) La incetarea activitatii, agentul de munca temporara este obligat sa depuna autorizatia de functionare, in termen de 15 zile calendaristice, la agentia teritoriala pentru prestatii sociale
(2) In termenul prevazut la alin. (1) agentiile teritoriale pentru prestatii sociale au obligatia de a transmite Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale autorizatia de functionare la incetarea activitatii agentului de munca temporara
(3) De la data depunerii autorizatiei de functionare, agentul de munca temporara va duce la indeplinire obligatiile stabilite la art. 18 si 34 din Legea Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Art. 16. – Autorizatia de functionare a agentului de munca temporara se retrage in urmatoarele situatii: 
a) agentul de munca temporara se afla in procedura insolventei prevazuta de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare; 
b) in cazul aplicarii sanctiunilor prevazute la art. 22 alin. (1) si (2). 

Art. 17. – (1) Autorizatia de functionare a agentilor de munca temporara se retrage de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in termen de 15 zile lucratoare de la data constatarii situatiilor prevazute la art. 16, prin decizie motivata
(2) Retragerea autorizatiei de functionare se face la propunerea agentiilor teritoriale pentru prestatii sociale, la solicitarea motivata a inspectorilor de munca sau, dupa caz, a altor organe de control
(3) Decizia de retragere a autorizatiei de functionare se comunica in scris agentilor de munca temporara in termenul prevazut la alin. (1) si poate fi contestata la instanta de contencios administrativ competenta, potrivit legii. 

Art. 18. – (1) Contractele de punere la dispozitie si contractele de munca temporara, aflate in executare in momentul retragerii autorizatiei de functionare, se deruleaza pana la expirarea perioadei pentru care au fost incheiate, cu respectarea dispozitiilor art. 96 din Legea nr. 53/2003, republicata, fara a prejudicia drepturile contractuale ale salariatilor temporari sau ale utilizatorilor
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), impozitul pe venit si contributiile datorate de catre salariatul temporar bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor pentru somaj si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, dupa caz, urmeaza sa fie platite de catre utilizator, care are dreptul la actiune directa impotriva agentului de munca temporara, in vederea recuperarii prejudiciilor cauzate. 

Art. 19. – Utilizatorul salariatilor temporari are urmatoarele obligatii: 
a) sa informeze salariatii temporari cu privire la toate locurile de munca vacante existente, in vederea asigurarii egalitatii de sanse cu ceilalti angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator, pentru obtinerea unui loc de munca permanent, prin afisarea unui anunt general intr-un loc accesibil tuturor salariatilor care isi desfasoara activitatea la utilizatorul respectiv; 
b) sa asigure salariatului temporar accesul la cursurile de pregatire profesionala pe care le organizeaza pentru salariatii sai; 
c) sa puna la dispozitia reprezentantilor salariatilor informatiile cu privire la utilizarea salariatilor temporari, in cadrul informarii generale privind ocuparea fortei de munca; 
d) sa asigure salariatilor temporari aceleasi drepturi cu cele ale salariatilor angajati cu contract individual de munca la utilizator, conferite de lege, de regulamentul intern sau de contractul colectiv de munca aplicabil utilizatorului, precum si de orice alte reglementari specifice aplicabile utilizatorului; 
e) sa ofere si sa prezinte informatii exacte si reale privind utilizarea salariatilor temporari atunci cand sindicatele sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor, infiintati potrivit legii, solicita situatia incadrarii personalului propriu. 

Art. 20. – In situatia in care agentul de munca temporara a incheiat cu salariatul temporar un contract individual de munca pe perioada nedeterminata, in perioadele dintre misiuni salariatul are acces la facilitatile existente la nivelul agentului de munca temporara in ceea ce priveste formarea profesionala si prevederile legale privind cresterea si ingrijirea copilului. 

Art. 21. – Numarul salariatilor temporari va fi luat in considerare la stabilirea pragului minim pentru care sunt alesi reprezentantii salariatilor, in conditiile legii, la utilizator, la fel ca in cazul in care acestia ar fi lucratori angajati direct de utilizator pe aceeasi perioada.

CAPITOLUL IV 
Dispozitii finale

Art. 22. – (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza, dupa cum urmeaza: 
a) nerespectarea prevederilor alin. (3) al art. 11, ale art. 12, 14, ale alin. (1) al art. 15 si art. 19, cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei; 
b) desfasurarea fara autorizatie a activitatilor specifice agentului de munca temporara, cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit prevederilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicata, punerea la dispozitia utilizatorului, de catre agentul de munca temporara, a unui numar de pana la 5 persoane fara contract de munca temporara
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca
(4) Dispozitiile referitoare la contraventii, prevazute la alin. (1) si (2), se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. 

Art. 23. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare. 

Art. 24. – Prezenta hotarare intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, ParteaI. 

Art. 25. – La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Hotararea Guvernului nr. 938/2004 privind conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 589 din 1 iulie 2004, cu modificarile ulterioare, se abroga. Prezenta hotarare transpune dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2), art. 3. alin. (1) lit. f), art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1) si (5) lit. a) si b), art. 7 alin. (2), art. 8 si art. 10 alin. (2) din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munca temporara, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 327 din 5 decembrie 2008. 

Infiintare Firma Bucuresti | Idei si solutii pentru afacerea dumneavoastra

Principalele etape ale infiintarii unei firme

Alegerea si rezervarea numelui societatii

Se aleg cel putin 3 nume. Rezervarea numelui se face la Registrul Comertului. Costul este de aproximativ 64 lei.

Alegerea obiectului de activitate- Codul CAEN

Pentru alegerea obiectului principal de activitate al firmei, dar si a obiectelor secundare, trebuie consultat codul CAEN (Clasificarea activitatilor din economia nationala). Poti alege un singur obiect de activitate principal si un numar nelimitat de obiecte de activitate secundare.

Alege cat mai multe activitati!

In actul constitutiv al viitoarei societati comerciale alege cat mai multe activitati deoarece nu se stie niciodata ce oportunitati de afaceri se pot ivi. Pe de alta parte adaugarea ulterioara a unei activitati te va costa mai mult si vei pierde timp.

Alegerea formei juridice de societate comerciala

Din punct de vedere al modului de constituire, societatile comerciale sunt de mai multe tipuri:

• societate in nume colectiv
• societate in comandita simpla
• societate pe actiuni
• societate in comandita pe actiuni
• societate cu raspundere limitata

Societatea in nume colectiv

Societatea in nume colectiv este acea forma de societate comerciala in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor…

Mai mult »

Gazduire sediu social firma

In cazul in care nu dispuneti de un spatiu pentru a stabili sediul social al firmei,  va putem asigura gazduire  sediu social firma ( pe o perioada limitata: pe durata minim 1 luna, max 1 an). Daca optati pentru gazduire  sediul social la noi, nu mai aveti nevoie de alte documente, decat de actele de identitate  si variantele de denumire a firmei.

In cazul in care intampinati  dificultati  in gasirea  unei  locatii pentru stabilirea de sediu social  al firmei  pe care doriti sa o infiintati, cabinetul nostru vine in sprijinul dumneavoastra,  prin posibilitatea de  gazdure a sediului social, in schimbul unui onorariu accesibil.

Potrivit prevederilor art. 3 litera h din legea 51/1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, la sediul profesional al avocatului se poate stabili provizoriu, pentru un timp de maxim 1 an, sediul social al unei societati comerciale in baza unui contract de asistenta juridica, incheiat intre avocat si administratorul firmei.

Serviciul  gazduire  sediu social firma va permite sa infiintati firma rapid, prin reducerea la maxim a procedurilor necesare. In acest caz, nu veti mai avea nevoie de acte de proprietate, contract de inchiriere, acordul vecinilor.

Avantajul colaborarii cu noi este ca veti primi serviciul de gazduire a sediului social in conditii  legale  si de siguranta  si veti beneficia de servicii profesionale de receptie si notificare a corespondentei.

Echipa noastra, in pas cu noile modificari legislative, va va pune la dispozitie toate informatiile de care aveti nevoie pentru a evita declararea firmei ca inactiva si refuzul de eliberare a certificatului de TVA.

Onorariul pentru gazduirea sediului social pentru un an de zile in Bucuresti se achita in momentul incheierii contractului. Gazduirea sediului social poate avea loc si pe o perioada mai scurta de timp.

Infiintare SRL-D intreprinzator debutant

Infiintare firma SRL  D  Societate cu raspundere limitata   Intreprinzator Debutant

Esti tanar si vrei sa pornesti la drum ?

* Alege sa-ti croiesti propriul destin, propria implinire.

* Cum sa ai propria afacere, cum sa-ti construiesti independenta financiara.

Initierea  si managementul unei afaceri  necesita  motivatie, talent si extreme de multa  munca; de asemenea este nevoie de cercetare  si planificare  pentru a-ti creste sansele de succes.

Solutiile oferite  dvs   de catre echipa noastra  consta  in identificarea nevoilor si  obiectivelor concrete ale dvs  si  furnizarea  de optiuni, solutii,  explicate  pe intelesul fiecaruia,  pentru a permite luarea  de decizii corecte, legale, in timp util, de a anticipa  consecintele actiunilor  clientilor din puct de vedere juridic, financiar-fiscal, contractual.

LEGISLATIE  APLICABILA

Ordonanţa de Urgenţă nr. 6 din 09.02.2011 –  obiectivul programului il constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare  şi dezvoltarea aptitudinilor  antreprenoriale ale tinerilor.

Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri – SRL D  este derulat de catre Agentia pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM (AIPPIMM) in partereniat cu Oficiul Registrului Comertului si cu institutiile de credit partenere

CRITERII DE ELIGIBILITATE  IMPUSE INTREPRINZATORILOR DEBUTANTI:

* Sa fie persoana fizica cu varsta de pana la 35 de ani, impliniti cel mai tarziu in ziua inregistrarii cererii de inmatriculare a societatii cu raspundere limitata in registrul comertului

* Sa nu detina sau sa nu fi detinut calitatea de actionar, asociat sau membru al organelor de conducere ale unei intreprinderi constituite in Spatiul Economic European;

* Sa fie in situatia de a infiinta  pentru prima data o societate cu raspundere limitata in conditiile Legii nr. 31/1990, fie ca intreprinzator debutant sau  de cel mult 5 (cinci) intreprinzatori debutanti asociati

* Societatea va avea in  obiectul de activitate cel mult  5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea  activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2), cu  anumite restrictii  prevazute OUG 6 din 09.02.2011.

AVANTAJELE CONSTITUIRII CA SRL-D

Acordarea de  fonduri nerambursabile de pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri

Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori pentru cel mult patru salariati angajati pe perioada nedeterminata

Fiecare plan de afaceri aprobat de catre AIPPIMM va fi garantat in limita sumei de 80.000 de euro de catre Fondul de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

Scutirea  de la plata  taxelor de inmatriculare a firmei la Registru Comertului

OBLIGATII SPECIFICE

Să notifice în scris cu privire la înfiinţare, Oficiul Teritorial pentru I.M.M. şi Cooperaţie(O.T.I.M.M.C.) al Agenţiei, în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrare, în vederea luării în evidenţă

să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi să menţină în activitate cel puţin 2 (doi) salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor menţionate la art. 5 lit.a) şi/sau b) şi c) din OUG nr. 6 din data de 09.02.2011,  pana  la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant

să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent

să depună la Agenţie prin O.T.I.M.M.C în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, situaţiile financiare semestriale şi anuale, cu dovada înregistrarii acestora la autorităţile competente, precum şi un raport semestrial de progres, pe o perioadă de 3 ani, începând cu anul în care s-a obţinut ajutorul nerambursabil

DOCUMENTE NECESARE:

– Copie acte de identitate ale viitorilor asociati / administrator

– Copie a actului de proprietate al spatiului unde se va stabili sediul social.

CE VA PUTEM OFERI:

– vom stabili impreuna  ce denumire va purta noua firma, vom oferi consultanta  cu privire la forma juridica, capitalul social, sediul social si eventuale sedii secundare, alegerea obiectului de activitate, in functie de specificul activitatii fiecarui client.

– redactam si  procesam  documentele necesare infiintarii firmei: Act Constitutiv, Declaratii, Contract de Comodat sau de Inchiriere.

– depunerea capitalului social la orice banca aleasa de asociatii fondatori

– pregatirea dosarului pentru a fi depus la Registrul Comertului, complet

– reprezentare juridica la Registrul Comertului  pentru inmatricularea firmei si eliberarea documentelor.

– eliberarea documentelor si inmanareaacestora  catre  client, impreuna cu indrumarile necesare  post – infiintare firma.

PRECIZARI:

SRL-D  este o microintreprindere,  infiintata de intreprinzatorul debutant,  care  trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) este societate comerciala cu raspundere limitata-debutant (SRL-D), care functioneaza pe durata nedeterminata;
b) se incadreaza in categoria microintreprinderilor in conditiile Legii nr. 346/2004 si ale Ordonantei de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
c) este infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) intreprinzatori debutanti asociati. Conditiile pentru intreprinzatorul debutant trebuie indeplinite de fiecare dintre asociati;
d) este administrata de asociatul unic, de unul sau mai multi administratori dintre asociati;
e) are in obiectul de activitate cel mult 5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN).

Ca o conditie suplimentara, beneficiarul trebuie sa angajeze, cu contract de munca pe durata nedeterminata, cu norma intreaga si sa mentina in activitate cel putin 2 (doi) salariati de la momentul obtinerii facilitatilor, pana la pierderea calitatii de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant.

De asemenea, beneficiarul se angajeaza sa reinvesteasca, anual, cel putin 50% din profitul realizat in anul fiscal precedent.

– la o adresa  nu pot functiona mai multe societati comerciale (art. 17 din Legea 31/1990)

– daca imobilul se afla intr-un bloc  veti avea nevoie si de Avizul Asociatiei de proprietari si acordul vecinilor.

COSTURI:

Costurile infiintarii unei societati comerciale cu raspundere limitata debutant SRL-D sunt zero. Valoarea minima a capitalului social pentru infiintarea unei societati comerciale cu raspundere limitata este de 200 lei. Aceasta suma reprezinta aportul in numerar al asociatilor. La aceasta suma se adauga diversele taxe care trebuiesc achitate pentru infiintarea unei firme:

• taxa notariala pentru, specimen de semnatura,aproximativ  60 lei (in functie de notar)

Referitor la aportul asociatilor unei societati comerciale cu raspundere limitata sunt valabile urmatoarele:

• aporturile in numerar sunt obligatorii, in timp ce aporturile in natura sunt optionale
• capitalul social al unei societati cu raspundere limitata se formeaza prin aportul asociatilor, nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale care nu pot fi mai mici de 10 lei
• aporturile in natura se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare
• creantele sau prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social

DURATA:

– de regula termenul de inmatriculare al unei firme  poate fi intre 3 – 5 zile, daca exista  toate documentele necesare  pentru ca dosarul sa fie complet.

Acte necesare infiintare firma srl

Acte necesare infiintare firma (societate comerciala)

1. Actele de identitate ale viitorilor asociati in original plus 3 copii.
2. Dupa ce se alege forma de societate, parcurgem la urmatorii pasi:

• Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificarii CAEN; stabilirea obiectului principal de activitate si a obiectelor secundare de activitate.
• Contract de comodat (este necesara o copie a actului de proprietate al imobilului in care se declara sediul social.)
• Alegerea denumirii societatii: se dau cel putin 3 denumiri, in ordinea preferintelor.
• Capitalul social – ce suma si alegerea bancii la care se doreste deschiderea contului. Capitalul social minim este de 200 lei pentru srl.
• Stabilirea administratorului societatii.
• Tipul de societate: microintreprindere, intreprindere mica sau mijlocie.
• Se alege ca firma sa fie platitoare de TVA sau nu.

3. Dupa stabilirea acestor aspecte se trece la pasii urmatori:

• Rezervarea denumirii societatii
• Incheierea contractului de inchiriere daca spatiul unde se desfasoara activitatea nu este proprietate.
• Intocmirea actului constitutiv.
• Declaratii ale asociatilor privind faptul ca nu au antecedente penale si ca indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi asociati si administratori.
• Cazierele fiscale ale viitorilor asociati – se elibereaza de Directia Generala a Finantelor publice (dureaza 3 zile).
• Deschiderea contului in banca si depunerea capitalului social (de catre unul dintre asociati).
• Depunere specimen semnatura la Registrul Comertului sau la notarul public.

4. Dupa finalizarea acestor acte, se completeaza documentele necesare pentru depunere la Registrul Cometului.

5. Dupa finalizarea intregii documentatii  aceasta se depune la Oficiul Registrul Comertului. In termen de aproximativ 5 de zile vor iesi actele de infiintare ale societatii.

6. Incepand din acest moment firma poate functiona.

7. Costurile aproximative sunt urmatoarele:

• rezervare nume firma 72 lei.
• capital social 200 lei.
• taxe registru, aproximativ 380-400 lei, in functie de obiectul de activitate al firmei.
• taxa notariala pentru autentificare specimen semnatura, aproximativ 50 lei. (in functie de notar)

Insolventa – Falimentul

INSOLVENTA  – FALIMENTUL  FIRMEI

Procedura insolventei  este acea  procedura  legala  care  se deschide, la cererea debitorului  sau a creditorilor  in cazul in care societatea se afla in stare de insolvabilitate.

Insolventa firmei este o procedura ce cuprinde atat  procedura de reorganizare  cat si pe cea de faliment. Adica, in urma cererii adresate tribunalului, judecatorul sindic poate dispune deschiderea procedurii de insolventa.

Daca se constata  ca firma se poate redresa,  judecatorul sindic stabileste  o perioada de observatie, timp in care Administratorul judiciar desemnat  analizeaza situatia  juridica si patrimoniala a societatii,  pentru a stabili daca sunt perspective reale si concrete  pentru salvarea societatii, pe baza unui plan de reorganizare  sau, dupa caz, daca societatea  trebuie lichidata deoarece nu mai poate fi revitalizata.

In cazul in care se aproba reorganizarea societatii, procedura de insolventa  va intra in etapa de reorganizare  judiciara.

In cazul in care nu se aproba reorganizarea societatii sau, desi se aproba, acesta esueaza, societatea va intra in etapa  de faliment.

Cand  un  agent  economic  se afla in  imposibilitate de plata  si nu poate sa faca fata datoriilor sale  exigibile, este  obligat,  conform  Legii insolventei, ca  in termen  de 30 de zile de la aparitia  starii de insolventa sa adreseze  tribunalului o cerere,  prin  care isi arata  intentia   de a intra in  procedura  de insolventa simplificata  sau generala,  prin lichidare totala sau  partiala a averii,  in vederea  stingerii datoriilor  sale.

De  asemenea, orice  creditor  care are o datorie  certa, lichida  si exigibila, in cuantum de 45.000 lei, poate  sa  solicite  deschiderea  impotriva  unui  debitor  prezumt / pasibil / aflat  in insolventa.

O masura inclusa in noile reglementari privind procedura insolventei, poate aduce atat  avantaje cat si dezavantaje, este aceea referitoare la deschiderea procedurii falimentului, astfel,  codul nou al insolventei  ofera un instrument de  presiune creditorilor curenti, care in anumite conditii vor putea solicita deschiderea procedurii falimentului fata de debitorul rau-platnic, atat in perioada de observatie cat si in cursul perioadei de reorganizare.

Tot in perioada reorganizarii, daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea  activitatii sale adduce piederi sau se acumuleaza datorii noi catre creditori, atunci  oricare dintre creditori sau chiar administratorul judiciar pot solicita judecatorului sindic intrarea  in faliment a debitorului. Cererea se judecata cu  urgenta si cu precadere.

Totusi, inregistrarea cererii nu suspenda continuarea  activitatii debitorului pana cand judecatorul sindic  nu se hotararste, prin incheiere.

O alta noutate o constituie testul creditorului privat, acesta reprezinta analiza comparativa  a gradului de indestulare a creantei bugetare, prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de reorganizare, comparative cu procedura de faliment.

Analiza respective are la baza un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusive la durata  unei proceduri de faliment comparative cu programul de plati propus.

INSOLVENTA –  este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. Insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

FALIMENTUL – este  procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand a fi suportate de catre debitor.

Instantele  judecatoresti  competente – pentru  toate procedurile prevazute de aceasta lege (cu exceptia recursului, cand instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic este curtea de apel) sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.

Deschiderea procedurii la cererea debitorului:

Debitorul aflat in stare de insolvabilitate, cand  nu mai face fata  datoriilor sale, are obligatia de a introduce o cerere la tribunal, in vederea deschiderii procedurii, in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

Nu poate formula o cerere de reorganizare judiciara debitorul care, in termen de 5 ani, anteriori introducerii cererii, a mai fost supus acestei proceduri.

Debitorul are obligatia de a depune la tribunal, odata cu cererea, documentele expres prevazute de lege. In caz contrar, pentru nedepunerea informatiilor in termen de 10 zile, judecatorul sindic va considera aceasta lipsa, o recunoastere a starii de faliment si va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata a insolventei.

 Deschiderea procedurii la cererea creditorilor:

Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate solicita deschiderea procedurii insolventei impotriva unui debitor prezumat in faliment.

Cererea trebuie sa cuprinda cuantumul si temeiul creantei, existenta unei garantii reale, precum si a unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului si o declaratie privind intentia de a participa la reorganizarea debitorului.

Cererile ulterioare ale altor creditori vor fi conexate  la dosarul intial, acestia putandu-se inscrie la masa credala.

In plus, deschiderea procedurii insolventei are si o serie de efecte, cum ar fi: suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului, sau bunurilor sale, sau suspendarea termenelor de prescriptive ale actiunilor suspendate anterior.

De asemenea, administratorul sau lichidatorul pot introduce actiuni pentru anularea unor acte juridice ale debitorului in conditiile prevazute de art. 77 – 93 din Legea insolventei. Actele frauduloase care pot fi anulate sunt actele incheiate de debitor in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de lichidare.

FALIMENTUL –  este o procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand a fi suportate de catre debitor.

Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat

Procedura se aplica societatilor comerciale, societatilor cooperative, organizatiilor cooperatiste, societatilor agricole, grupurilor de interes economic si oricarei alte persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice, comercianti care sunt in categoria debitorilor aflati in stare de insolventa sau se insolventa iminenta.

Principalele  criterii  care stau la baza determinarii  insolventei, si implicit a falimentului  sunt  lipsa de  solvabilitate si gradul de indatorare.

Din  punct de vedere juridic  un  agent  economic  care se afla in  imposibilitate de plati si nu poate sa faca fata datoriilor sale  exigibile, este  obligat,  conform  legii insolventei, ca  in termen  de 30 de zile de la aparitia  starii de insolventa sa adreseze  tribunalului o cerere,  prin  care isi arata  intentia   de a intra in  procedura  simplificata  sau de reorganizare, conform  unui  plan  prin  restructurarea  activitatii  ori prin lichidare totala sau  partiala a averii,  in vederea  stingerii datoriilor  sale.

De  asemenea, orice  creditor  care are o datorie  certa, lichida  si exigibila   poate  sa  solicite  deschiderea  impotriva  unui  debitor  prezumt/pasibil/aflat  in insolventa.

Caile  prin care  se  realizeaza  scopul  legii  care  reglementeaza   insolventa  sunt: – procedura  generala  si  procedura  simplificata.

Procedura  generala – este  procedura  prin care  un debitor  care  indeplineste  conditiile  prevazute de lege intra,  dupa  perioada de observatie,  succesiv, in  procedura de reorganizare  judiciara  si  in procedura de faliment  sau  separat,  numai  in reorganizare  judiciara  sau doar  in  procedura  de faliment. Procedura de observatie  este  perioada  cuprinsa intre data  deschiderii procedurii  si  data  confirmarii planului de reorganizare  sau, dupa caz,  intrarii in faliment.

Procedura  simplificata – este procedura  prin care  un debitor  care  indeplineste   conditiile  prevazute de lege   intra  direct  in  procedura de faliment, fie o data cu deschiderea  procedurii insolventei, fie dupa  o  perioada de observatie de max. 60 de zile. Aceasta  procedura  priveste  categoriile de persoane  prev la art. 1 alin.2 din lg 85/2006,  respectiv  comerciantii, pers. fizice, actionand individual, asociatiile  familiale, etc.  care indeplinesc  una  din  urmatoarele  conditii: – nu detin nici un bun  in patrimoniul lor,  actele  constitutive  sau  documentele  contabile nu pot  fi gasite, administratorul  nu poate  fi gasit, sediul nu mai exista sau  nu  corespunde adresei  din  registrul comertului.

Procedura simplificata este procedura prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu  deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 zile.

Situaţia unor acte juridice ale debitorului

Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor

transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor  prin următoarele acte:

–  operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului  depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori  deschiderii procedurii;

– acte de transfer de proprietate către un creditor pentru  stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, effectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;

–  plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile  anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii.

–  actele de transfer sau asumarea de obligaţii efectuate de debitor într-o perioadă de doi ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenţia de a ascunde/ întârzia starea de insolvenţă sau de a frauda o persoană fizică sau juridică faţă de care era la data efectuării transferului unor operaţiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de

compensare bilaterală (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, sau a devenit ulterior, debitor în sensul prezentei legi.

Administratorul judiciar/lichidatorul va putea menţine contractele de credit şi va putea, cu acordul cocontractanţilor, să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, care va avea în vedere dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât şi în cel al averii creditorilor.

În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar /lichidatorul poate să menţină sau să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar /lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care I se cere să opteze pentru menţinerea ori denunţarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar /lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat.

În cazul denunţării unui contract, o acţiune pentru despăgubiri poate fi introdusă de către contractant împotriva debitorului.

Pe parcursul perioadei de observaţie, cu acordul cocontractanţilor, administratorul judiciar va putea menţine contractele de credit, sau să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii. Modificările vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, care va verifica dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât şi în cel al a
A. Operaţiunile care se efectuează în situaţia dizolvării societăţii comerciale, în cazurile prevăzute la art. 222 alin. 1 cu excepţia modului de dizolvare prevăzut la lit. f şi la art. 223-232 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, pentru lichidarea societăţii comerciale:
1. inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor comerciale care urmează să se lichideze, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, normelor şi reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această ocazie;
2. a) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002, pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
3. stabilirea de către adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în numele societăţii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor, încasarea creanţelor, a investiţiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societăţii comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a celorlalte obligaţii sociale către alte fonduri, salariaţi şi alţi terţi;
6. stabilirea rezultatului lichidării (profit sau pierdere);
7. calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit/venit şi a impozitului pe dividende în urma acţiunii de dizolvare/lichidare:

7.1. Calcularea şi virarea impozitului pe profit/venit
Profitul impozabil în cazul dizolvării/lichidării se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificările şi completările ulterioare, luându-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii.
În cazul microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la momentul începerii acţiunii de dizolvare/lichidare, impozitul pe venit se calculează luându-se în calcul: veniturile evidenţiate în creditul conturilor din clasa a 7-a “Conturi de venituri”, cu excepţia celor înregistrate în grupa 78 “Venituri din provizioane”, şi veniturile rezultate din anularea datoriilor şi majorărilor la bugetul de stat, luându-se în calcul şi veniturile din lichidarea patrimoniului.
La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenţa în urma operaţiunilor de dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată şi modificată prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare. Acelaşi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.
În cazul divizării şi fuziunii societăţilor comerciale, precum şi al dizolvării unei societăţi comerciale cu asociat unic ce atrage transmiterea universală a elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii către asociatul unic, fără lichidare, nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul brut, dacă sunt înregistrate în aceleaşi conturi la societatea care preia elementele respective.
7.2.   Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe dividende
Se determină, se reţine şi se virează impozit pe dividende după ce a fost calculat impozitul pe profit/venit, pentru următoarele elemente:
– profit obţinut în urma operaţiunii de lichidare a societăţilor comerciale;
– capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizărilor şi a stocurilor, potrivit legii, sume înregistrate la rezerve din diferenţe de curs valutar etc.);
– capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);
– capitaluri proprii (activ net), constituite în conformitate cu prevederile legale, fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidenţiate în prealabil la venituri (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizărilor, diferenţe de curs valutar din evaluarea disponibilităţilor în valută, diferenţe din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenţii pentru investiţii etc.).
Pentru elementele de capital propriu (activ net), constituite din profitul net (rezerva statutară, alte rezerve, profitul net realizat în exerciţiile precedente a cărui repartizare a fost amânată etc.), se calculează şi se virează numai impozit pe dividende.
Inainte de încheierea lichidării societăţii comerciale, repartizarea capitalului propriu (activului net) între asociaţi/acţionari reprezintă livrare de bunuri pentru activele în natură şi este supusă taxei pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind TVA, aprobate prin HG nr. 598/2002, iar din punct de vedere al impozitului pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor este asimilată cu o valorificare a elementelor de activ;

8. întocmirea bilanţului de partaj, în conformitate cu situaţiile prevăzute;

9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea societăţii comerciale, în funcţie de:
a) prevederile statutului şi/sau ale contractului de societate;
b) hotărârea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul constă în împărţirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, între acţionarii sau asociaţii societăţii comerciale.
Societăţile comerciale pe acţiuni, care intră sub incidenţa Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor în conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Operaţiunile care se efectuează în cazul în care societatea comercială intră în faliment. Aceste operaţiuni, care se efectuează în conformitate cu art. 77-123 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, sunt:

1. sigilarea şi conservarea bunurilor care fac parte din averea societăţii comerciale;
2. inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii comerciale, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, normelor şi reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această ocazie;
3. a) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002, pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
4. vânzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente;
5. vânzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalaţii) cât mai avantajos şi cât mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor;
6. depunerea la bancă, în contul debitorului, a sumelor realizate din vânzarea bunurilor;
7. stabilirea, potrivit legii, a masei pasive;
8. trecerea distinctă pe documentele fiscale a obligaţiilor născute în timpul procedurii de faliment, faţă de cele născute anterior declarării procedurii de faliment;
9. distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire între creditori, în ordinea prevăzută de lege;
10. întocmirea şi aprobarea raportului final;
11. întocmirea situaţiilor financiare finale.
Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorii sunt obligaţi să întocmească situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale aflate în proces de lichidare conform reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 sau Ordinul min finanţelor publice nr. 306/2002, după caz, şi să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice la care este înregistrată persoana juridică.

In  urma dizolvarii si lichidarii se va obtine radierea societatii comerciale din registrul  comertului, data de la care se va elibera  certificatul de radiere, act care reprezinta, certificatul de deces al firmei.

Daca vor ramane bunuri in patrimoniul societatii,dupa plata tuturor creditorilor,aceastea vor trece in patrimoniul asociatului/asociatilor, in acest scop obtinandu-se de la registrul comerţului un certificat al dreptului de proprietate asupra bunurilor.