Consultanta pentru alegerea celor mai bune solutii pentru cumpararea sau vanzarea proprietatilor imobiliare, recuperarea acestora, proceduri due diligence, litigii.
Due Diligence – procedura care implica verificari prealabile cumpararii unei proprietati imobiliare. Pe langa verificarea titlurilor de proprietate si a contractului de vanzare-cumparare, o procedura due-diligence poate include o verificare care sa arate ca propretatea nu face obiectul unor litigii, verificari la autoritatile din zona pentru a vedea daca proprietatea indeplineste conditiile cerute de cumparator, coeficientul de ocupare al unui teren etc.
Verificarea actelor– prin aceasta se intelege o temeinica verificare a tuturor documentelor relevante: actele doveditoare ale proprietatii, contractul de vanzare-cumparare etc.
Asistenta la momentul semnarii – In momentul semnarii unui contract de vanzare-cumparare in prezenta unui notar, va putem asista si reprezenta in eventualele negocieri si proceduri legale, inclusiv redactari de documente diverse, care ulterior se vor autentifica.
Litigii– in legatura cu activitatile comerciale, recuperari debite restante – incepand de la notificari, somatii, actiuni judecatoresti si pana la introducerea debitorilor in procedura de insolventa, nerespectare clauze contractuale, etc…
INREGISTRAREA IN ROMANIA A DIVORTULUI PRONUNTAT IN STRAINATATE – PROCEDURA EXEQUATOR
DEMERSURI PENTRU OBTINERE PERMISE DE SEDERE PENTRU CETATENI STRAINI PROVENIND ATAT DIN SPATIUL UE si SEE, PRECUM SI PENTRU CETATENII DIN SPATIUL NON-UE.
Intocmire acte cetateni straini
Intocmirea documentatiei pentru angajarea in munca a muncitorilor straini din tarile non-ue, avizul de la oficiul roman de imigratii aviz aris pentru aviz sedere pentru scopuri economice. documentatie prelungire permis de sedere.
PENTRU CETATENI DIN SPATIUL UE si SEE
Cetatenii UE/SEE si membrii lor de familie pot lucra pe teritoriul Romaniei in aceleasi conditii ca si cetatenii romani (pe baza unui contract individual de munca avizat de Inspectoratul Teritorial de Munca, contract de detasare, conventie civila, etc.).
Pentru obtinerea certificatului de inregistrare se va depune la formatiunile teritoriale ale O.R.I. din judetul in care aceste persoane si-au stabilit rezidenta, o serie de documente, in functie de scopul sederii in Romania. Certificatul de inregistrare se emite in aceeasi zi si este valabil pentru o perioada nedeterminata, astfel, acestia pot desfasura activitati dependente sau independente pe teritoriul Romaniei, acestea neavand un caracter limitativ atata vreme cat se incadreaza in conditiile prevazute de legile romane.
Asiguram demersuri pentru obtinerea cartii de rezidenta atat pentru titulari cat si pentru membrii de familie si persoanele aflate in intretinere. Cartea de rezidenta este valabila 5 ani.
PENTRU CETATENI DIN SPATIUL CETATEAN NON-UE
Daca doresc sa ramana pe teritoriul Romaniei pentru o perioada mai mare de timp, pentru activitati comerciale, trebuie sa fie actionar sau asociat cu atributii de conducere sau administrare al unei societati comerciale si trebuie obtinut avizul Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
Pentru obtinerea vizei de lunga sedere pentru activitati comerciale trebuie sa depuneti urmatoarele documente:
– avizul Agentiei Romane pentru Investitii Straine;
– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica;
– asigurare medicala valabilla pe toata perioada vizei. Taxa de viza este de 120 Euro.
Ca si procedura interna, viza de lunga sedere primeste aprobarea Centrului National de Vize numai dupa obtinerea avizului Oficiului Roman pentru Imigrari. ORI emite acest aviz in cel mult 30 de zile de la primirea solicitarii.
Viza de lunga sedere se acorda pentru o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii.
Dupa intrarea in Romania trebuie obtinut un permis de sedere. Acesta atesta rezidenta dumneavoastra in Romania. Pentru obtinerea permisului de sedere se va depune alaturat cu persoana (pentru efectuarea fotografiei pentru document) o serie de documente, cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea dreptului de sedere acordat de viza. Permisul de sedere se reinnoieste cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea celui anterior.
Dreptul de sedere temporara pentru activitati comerciale se prelungeste succesiv pentru perioade de 1 an. In cazul strainilor care fac dovada ca au efectuat investitii de minimum 500.000 de euro sau ca au creat peste 50 de locuri de munca cu norma intreaga, dreptul de sedere se prelungeste pentru 3 ani.
Cuantumul investitiei si numarul locurilor de munca se calculeaza in functie de cota de participare a asociatului sau actionarului la societatea comerciala.
Inregistrare marca la OSIM, adica Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, este o procedura elaborate, de protejare a unei denumiri, logo, emblema.
Inregistrarea unei marci la OSIM poate fi ceruta individual sau in comun de orice persoana fizica sau juridica, nationala, comunitara sau internationala, direct sau prin mandatar, in conditiile prevazute de legislatia in domeniu.
Dreptul asupra marcii sau indicatiei geografice este dobandit si protejat prin inregistrarea marcilor la OSIM, in baza Legii nr 84/1998 privind inregistrarea marcii si indicatiilor geografice, modificata si completata prin Legea nr. 66/2010.
PRECIZARI:
Cum inregistrez o marca la OSIM
Inregistrarea marcii la OSIM confera titularului un drept exclusiv asupra marcii pentru produsele si/sau serviciile pentru care s-a efectuat inregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului. Inregistrarea marcii aduce cu sine interdictia , pentru terti, de a depune sau de a utiliza, fara autorizatie, indiferent sub ce forma, marca sau unul din elementele sale caracteristice, pentru aceleasi produse sau servicii.
La cererea titularului inregistrarea unei marci poate fi reinnoita la implinirea fiecarui termen de protectie de 10 ani, cu plata taxei prevazute de lege.
Cererea de reinnoire inregistrare marca poate fi facuta cu cel mult trei luni inainte de expirarea duratei de protectie in curs. Cu ocazia reinnoirii lista produselor / serviciilor poate fi limitata , dar nu amplificata.
Taxa pentru cererea de reinoire a inregistrarii marcii poate fi platita in cel mult 6 luni dupa expirarea duratei de protectie in curs, dar cu majorarea prevazuta de lege.
Cît costa o inregistrare de marca la OSIM
Costurile pentru inregistrare marca difera, astfel principalul criteriu de diferentiere intre tipuri de marca il constituie elementele componente ale acesteia, tipul de marca: verbala, combinata, figurative, sonora, culorile folosite, precum si numarul de clase de servicii si produse.
Taxa de inregistrare cerere 36 lei
Publicare cerere de inregistrare marca alb-negru 108 lei
Publicare cerere de inregistrare marca color 360 lei
Eliberare certificat 180 lei
DURATA:
Procesul de inregistrare marca la OSIM dureaza aproximativ 6 luni de la depunerea dosarului de marca, iar in anumite cazuri poate fi redus la jumatate.
Documente necesare inregistrare marca OSIM
– Copie acte de identitate persoana fizica /Copie Certificat de Inregistrare firma
– Descrierea marcii, atasare reproducere 6/6 cm
– Lista de produse si / sau servicii pentru care se solicita inregistrarea marcii
CE VA PUTEM OFERI
– Suntem aici sa te putem indruma, consilia, sa oferim asistenta juridica, sa venim in sprijinul tau cu tot ceea ce este necesar.
– Alegandu-ne pe noi, vei face diferenta, suntem dedicati si ne adaptam in functie de specificul si necesitatile fiecarui client pentru a construi o afacere legala, completa de success si recunoastere.
Marca reprezinta un semn distinctiv, care exprima si realizeaza o diferentiere a produselor, este un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de altele apartinand altor persoane. Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice alte combinatii, marca de certificare.
Prin procesul de marcare produselor scoase pe piata de intreprinzatori le sunt atribuite caracteristici si elemente suplimentare. Astfel marca inregistrata devine element activ, care se poate comercializa.
Marca influenteaza alegerea consumatorului pentru ca reprezinta o garantie de fabricatie si totodata o oferta de servicii dupa vanzare, care nu exista in cazul produselor anonime.
Marca isi indeplineste functiile economice numai in masura in care a obtinut notorietatea necesara.
Managementul unei afaceri necesita motivatie, talent si extrem de multa munca; de asemenea este nevoie de cercetare si planificare pentru a-ti creste sansele de succes.
Pentru toate aceste lucruri, abordarea oferita dvs consta in identificarea nevoilor si obiectivelor concrete ale clientilor si furnizarea de optiuni, solutii, explicate pe intelesul fiecaruia, pentru a permite luarea de decizii corecte, legale, in timp util, de a anticipa consecintele actiunilor clientilor .
Sa va asiguram reprezentare juridica la OSIM pentru inregistrare marca, implicit eliberarea documentelor si inmanarea acestora catre client.
Federatia este o persoana juridica non-profit alcatuita din cel putin doua asociatii sau fundatii. Procedura dobandirii personalitatii juridice in cazul federatiilor are urmatoarele particularitati (cf. Legii nr. 246/2005), fata de situatia constituirii unei asociatii:
1. Registrul in care se inscrie persoana juridica nou constituita se numeste Registrul Federatiilor si se afla la grefa tribunalului la care se desfasoara procedura de dobandire a personalitatii juridice. 2. Cererea de inscriere in Registrul federatiilor se solutioneaza de tribunalul judetean in circumscriptia caruia federatia urmeaza sa isi aiba sediul. Adica, spre exemplu, daca sediul federatiei este intr-un anumit sector din Bucuresti, cererea de inscriere se depune la Tribunalul Municipiului Bucuresti (si nu la Judecatoria de sector, ca in cazul unei asociatii).
Cum procedati la constituirea unei federatii
Dupa alcatuirea Statutului si Actului Constitutiv ale Federatiei, acestea vor fi transmise spre consultare tuturor organizatiilor fondatoare. Asociatiile si fundatiile care constituie Federatia vor tine adunari generale ale membrilor, in care vor aproba participarea organizatiei pe care o reprezinta, la federatie, si vor aproba Statutul si Actul Constitutiv ale acesteia. Procesele verbale astfel alcatuite vor fi depuse in original la dosarul de inscriere.
Iata un model de astfel de proces-verbal:
PROCES-VERBAL al sedintei Adunarii Generale a Asociatiei/Fundatiei ___________________________________________ Asociatia/Fundatia __________________________________, cu sediul in _______________, inregistrata in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor, la Grefa Judecatoriei _____________________ sub nr. _____, intrunita in conformitate cu dispozitiile statutare, in Adunare Generala, cu unanimitate de voturi, a hotarat:
1. Aprobarea Actului Constitutiv si a Statutului Federatiei ______________ si participarea Asociatiei/Fundatiei ______________ la constituirea acesteia, in calitate de membru al Federatiei;
2. numirea domnului/doamnei ________ ca reprezentant al asociatiei in Adunarea Generala a Federatiei;
3. domnul/doamna ________ este imputernicit[a] de Consiliul Director al Asociatiei/Fundatiei _______________ sa dea procura autentica domnului/doamnei _____________ pentru a autentifica Actul Constitutiv si Statutul Federatiei si a efectua toate formalitatile necesare pentru inregistrarea Federatiei in registrul special al Tribunalului competent.
Semnaturile membrilor,
In situatiile in care numarul organizatiilor constituente este mai mare, iar acestea au sediul in localitati diferite, pentru a se evita deplasari inutile se delega, printr-o procura speciala, reprezentarea la banca, la Tribunalul Judetean competent si oriunde va fi necesar pentru inregistrarea Federatiei, unei singure persoane (de preferat, un reprezentant al uneia din organizatiile fondatoare si care are domiciliul in localitatea in care se afla si sediul federatiei).
Iata mai jos un model de procura:
S-a cerut autentificarea prezentului inscris
PROCURA SPECIALA
Subsemnatul _________________, domiciliat in __________________, identificat prin CI seria ___ nr. ___________, elib. de ___________ la data de _______________, CNP ___________________, in calitate de delegat al Adunarii Generale a Asociatiei/Fundatiei _________________________, cu sediul in ______________, conform procesului-verbal nr. _________, prin prezenta imputernicesc pe ___________________, domiciliat in _____________________________________, identificat prin CI seria ____ nr. ___________, elib. de ___________ la data de _______________, CNP ___________________, sa reprezinte Asociatia/Fundatia in fata tuturor organelor competente, a oricaror institutii de stat si particulare, persoane fizice sau juridice, in legatura cu infiintarea Federatiei _____________________________________, Asociatia/Fundatia noastra dobandind calitatea de membru fondator.
In acest sens, mandatarul nostru ne va reprezenta la Biroul Notarial Public ales pentru semnarea Actului constitutiv si a Statutului Federatiei, la Banca, la Tribunalul Judetean competent si oriunde va fi necesar pentru inregistrarea Federatiei.
Totodata, mandatarul nostru va putea face tot ce va socoti necesar, dupa imprejurari si chiar nefiind prevazut aici, putand tine aceasta loc si de procura speciala in cazul in care legea ar cere o asemenea procura, considerandu-se ca tot ceea ce va face este imputernicit prin aceasta procura.
Mandatarul nostru va putea face orice fel de cereri, sesizari, memorii, va plati taxele de orice natura si in general va putea face totul pentru a ne reprezenta cat mai complet in fata tuturor organzelor fizice, juridice, administrative si judecatoresti de orice grad, pana la completa solutionare, semnand in numele nostru si pentru noi oriunde trebuinta va cere, semnatura sa fiindu-ne opozabila.
Prezentul mandat este gratuit si este valabil pana la revocare.
Redactata, dactilografiata si autentificata in trei exemplare la sediul Biroului Notarului Public ___________________, astazi ________________.
MANDANT,
Procurile se autentifica si se trimit persoanei delegate, care va autentifica la notar, in numele tuturor organizatiilor fondatoare, Statutul si Actul Constitutiv ale Federatiei, urmand apoi procedura deja cunoscuta de la constituirea unei asociatii.
Asociatiile sau fundatiile care constituie o federatie isi pastreaza propria personalitate juridica, inclusiv propriul patrimoniu.
ASOCIATIA – este o forma a ONG-ului, prin care minim trei persoane, cu “capacitate deplina de exercitiu a drepturilor civile”, cunosc si inteleg implicatiile infiintarii unei organizatii non-profit cu personalitate juridica, aloca o cantitate de timp si resurse materiale (munca si / sau bani si / sau bunuri). A fi fondator si membru al unei Asociatii implica si costuri si anumita raspundere morala si juridical, implica drepturi si obligatii.
Membrii fondatori vor stabili, de comun acord, scopul asociatiei, obiectivele acesteia, mijloacele / activitatile pe care ar urma sa se actioneze pentru realizarea scopurilor si obiectivelor si denumirea pe care ar urma sa o poarte.
Conform OG 26/2000 modificata prin L 246/2005, principalele etape parcurse sunt urmatoarele:
1. Rezervarea denumirii – la Ministerul Justitiei
2. Stabilire sediu social
3. Intocmirea actelor:
Actul constitutiv
Statutul
4. Constituirea patrimoniului initial
5. Cazierul fiscal al membrilor – fondatori
6. Dobandirea personalitatii juridice la Judecatoria din raza sediului social
7. Legalizate incheierii civile; inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor Act Constitutiv si Statut se incheie in forma autentica ori atestat de catre avocat. Actul constitutivcuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute: a) datele de identificare a asociatilor (minim trei asociati fondatori): numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus; c) denumirea asociatiei; d) sediul asociatiei; e) durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, în valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei, este alcatuit din aportul în natura si / sau in bani al asociatilor. In cazul aportului in natura, forma autentica a actului constitutiv si a statutului este obligatorie; g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei; h) persoana sau persoanele împuternicite sa desfasoare procedura de dobândire a personalitatii juridice; i) semnaturile membrilor asociati. Statutulcuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute: a) elementele prevazute in cazul Actului Constitutiv, cu exceptia celor de la lit. g) si h); b) explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei; c) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat; d) drepturile si obligatiile asociatilor; e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei; f) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei; g) destinatia bunurilor, în cazul dizolvarii asociatiei; Dovada sediului: contract de inchiriere sau de comodat. Dovada patrimoniului: deschidere de cont la CEC / banca aleasa de catre membrii asociati, aport minim = cel putin un salariu minim pe economie,700 lei. Dovada disponibilitate denumire: de la Min. Justitiei (5 RON): valabila doar trei luni. Taxa judiciara de timbru + timbru judiciar: 39 RON + 0,3 RON. Caziere fiscale ale asociatilor fondatori: 5 RON in 10 zile lucratoare sau 20 RON in 5 zile lucratoare, pentru fiecare asociat, valabile 30 zile de la emitere. Dovada ca cenzorul este expert contabil: (copie legitimatie / autorizatie + copie CI / BI).
Operatiunile de fuziune sunt reglementate, din punct de vedere juridic, prin Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Fuziunea reprezinta ansamblul de operatiuni prin care doua sau mai multe societati comerciale hotarasc separat:
– transmiterea elementelor de active, datorii si capitaluri proprii la una dintre societati; sau
– constituirea unei noi societati comerciale in scopul comasarii activitatilor.
Fuziunea are ca finalitate:
– dizolvarea, fara lichidare, a societatilor comerciale care isi inceteaza existenta;
– transmiterea universala a elementelor lor de active, datorii si capitaluri proprii catre societatea comerciala beneficiara, in starea in care se afla la data fuziunii.
Data fuziunii societatilor comerciale reprezinta:
– data inmatricularii la Registrul Comertului a noii societati;
– data inscrierii in Registrul Comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
In cele mai multe cazuri, fuziunea societatilor comerciale se realizeaza prin doua modalitati:
– fuziunea prin absorbirea uneia sau mai multor societati comerciale de catre o alta societate comerciala;
– fuziunea prin contopirea (reuniunea) a doua sau mai multe societati comerciale pentru a constitui o societate comerciala noua.
Din punct de vedere juridic, societatea comerciala care absoarbe (absorbanta) dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatilor comerciale pe care le absoarbe.
Din punct de vedere fiscal, sunt aplicabile prevederile din legislatia fiscala corespunzatoare situatiilor existente in cadrul societatilor comerciale care fuzioneaza.
Fiecare dintre societatile comerciale care fuzioneaza are obligatia sa intocmeasca situatii financiare cu ocazia fuziunii in conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
Societatile comerciale care fuzioneaza au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de active si de datorii, conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, evaluarea elementelor existente in cadrul societatilor comerciale in momentul inventarierii si prezentarea acestora in situatiile financiare se efectueaza conform normelor si reglementarilor contabile aplicabile.
FUZIUNEA PRIN ABSORBTIE
Presupune doua etape distincte si mai multe operatiuni, dintre care cele mai importante sunt cele contabile:
Etapa I – se depun la ONRC urmatoarele documente:
1. Cerere de depunere si mentionare acte pentru desemnarea expertului sau hotãrârea adunãrii generale prin care se renuntã la expertizã si depunerea proiectului de fuziune întocmit de fiecare din societãtile participante la fuziune, semnatã de reprezentantii acestora (original);
2. Proiectul de fuziune semnat de reprezentantii fiecãreia din societãtile participante (original);
3. Declaratiile fiecãreia din societãtile care înceteazã a exista, despre modul cum au hotãrât sã stingã pasivul lor (original);
Etapa a-II-a
1. Cerere de înregistrare întocmitã de societatea absorbantã;
2. Hotãrârile adunãrilor generale ale asociatilor fiecãreia din societãtile participante privind aprobarea fuziunii;
3. Actul constitutiv al societãtii absorbante actualizat conform modificãrilor intervenite;
4. Dovada publicãrii proiectului de fuziune vizat de judecãtorul delegat. Confirmarea publicãrii se efectueazã de ORCT.
5. Situatia financiarã de fuziune, care va avea aceea si datã pentru toate societãtile participante la fuziune (copie);
6. Certificatul de înregistrare al societãtii absorbante si, dupã caz, anexa/anexele dacã intervin modificãri ale elementelor cuprinse în acesta (activitate principalã, denumire, formã juridicã, sediu) si certificatele de înregistrare si anexele la acesta ale societãtilor comerciale care înceteazã a exista (original);
7. Dacã este cazul, declaratia-tip pe propria rãspundere, în original, semnatã de asociati sau administratori, din care sã rezulte asumarea de cãtre solicitant a responsabilitãtii privitoare la legalitatea desfãsurãrii activitãtilor declarate;
Fuziunea prin absorbtie presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
inventarierea si evaluarea elementelor de active, datorii si capitaluri proprii, inregistrarea in contabilitate a rezultatelor de catre societatile comerciale participante la fuziune;
intocmirea situatiilor financiare inainte de fuziune;
determinarea activului net al societatilor;
evaluarea globala a societatilor si determinarea aportului net;
determinarea raportului de schimb al actiunilor sau partilor sociale pentru a acoperi capitalul social al societatilor absorbite;
determinarea numarului de actiuni sau parti sociale de emis pentru remunerarea aportului net de fuziune;
evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii.
Divizarea unei societati comerciale
Divizarea este o operatiune prin care se realizeaza impartirea unei societati comerciale. Ea consta in impartirea intregului patrimoniu al unei societati comerciale, care isi inceteaza existenta, intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta. Divizarea poate fi in favoarea unor societati existente sau in favoarea unor societati noi, care iau fiinta cu aceasta ocazie. Cand divizarea are loc in favoarea unor societati noi, societatea divizata se dizolva, fara lichidare, iar patrimoniul sau se imparte in doua sau mai multe fractiuni, pentru a constitui noi societati comerciale. Legea reglementeaza desprinderea ca modalitate specifica de restructurare a societatilor comerciale, alaturi de fuziune, divizare, cesiune de active etc. Desprinderea consta in separarea unei parti din patrimoniul unei societati comerciale, care nu isi inceteaza existenta, si transmiterea ei catre una sau mai multe societati care exista sau care se constituie. Transmiterea se face in schimbul atribuirii de actiuni/parti sociale ale societatii/societatilor beneficiare. Operatiunea poate privi asupra unuia sau mai multor elemente izolate (de exemplu, bunuri imobile, titluri in portofoliu) sau asupra unui ansamblu de bunuri (de exemplu, activul si pasivul unei ramuri de activitate).
Diferenta principala dintre desprindere si divizare partiala consta in aceea ca in prima situatie societatea transmitatoare nu se dizolva, pastrandu-si personalitatea juridica, intrucat ii este afectat doar patrimoniul, aportul transmis fiind inlocuit prin actiuni/parti sociale ale societatii beneficiare. Asociatii sau actionarii societatii transmitatoare primesc in schimbul aportului transmis actiuni/parti sociale ale societatii beneficiare.
Deasemenea, desprinderea se deosebeste si de cesiunea de active, intrucat societatea transmitatoare nu procedeaza la o vanzare ce ar implica plata unui pret, ci presupune atribuirea, in schimb, de actiuni/parti sociale. Cum s-a precizat deja, operatiunea divizarii urmeaza in totalitate regulile de la divizare – si, implicit, de la fuziune – deoarece, din punct de vedere juridic, efectele desprinderii si divizarii sunt identice. Divizarea si desprinderea sunt operatiuni cu implicatii majore asupra societatilor comerciale in cauza, inclusiv asupra statutului juridic al acestora. Cum statutul juridic al societatii este stabilit prin actul constitutiv, divizarea si desprinderea reclama modificarea actului constitutiv.
Hotararea privind divizarea se ia de adunarea generala extraordinara a asociatilor, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute pentru modificarea actului constitutiv. Prin urmare, in cazul societatilor cu raspundere limitata, al societatilor in nume colectiv si al societatilor in comandita simpla, hotararea se ia in unanimitate.
In cazul societatilor pe actiuni si al societatilor in comandita pe actiuni este necesara o prima convocare, unde trebuie sa fie prezenti actionarii reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararea sa fie luata cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social. Daca nu sunt intrunite aceste proportii, la convocarile urmatoare este necesara prezenta actionariatului reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
In baza hotararii adunarii generale, administratorii intocmesc proiectul de divizare. Proiectul stabileste ansamblul conditiilor de realizare a operatiunii, cu indicarea elementelor de activ si pasiv ce urmeaza a fi transmise.
Datorita importantei pe care o are proiectul de divizare in realizarea respectivei operatii, legea reglementeaza principalele elemente pe care trebuie sa le cuprinda un asemenea proiect:
forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune
fundamentarea (motivele care impun operatiunea, starea societatii, perspectivele ei etc.) si conditiile divizarii sau desprinderii
stabilirea si evaluarea activului si pasivului care se transmit societatilor beneficiare
modalitatile de predare a actiunilor sau a partilor sociale si data de la care acestea dau dreptul la dividende
raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, daca este cazul.
Aceasta prevedere este necesara numai in situatia divizarii (cand societatea transmitatoare isi inceteaza existenta, iar asociatii acesteia au un interes deosebit in stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau partilor sociale pe care le detin cu actiunile sau partile sociale ale societatii beneficiare), nu si in situatia desprinderii, cand societatea transmitatoare nu isi inceteaza existenta.
cuantumul primei de divizare, daca aceasta se impune, prima de divizare este stabilita in scopul protectiei asociatilor societatii beneficiare si al acoperirii cheltuielilor necesitate de respectiva operatiune. Ea trebuie platita de noii asociati pentru actiunile sau partile sociale acordate de societatea beneficiara si reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale.
drepturile care se acorda obligatarilor (daca la divizare participa si o societate pe actiuni care a emis obligatiuni) si orice alte avantaje speciale
data bilantului contabil de divizare sau desprindere, data care va fi aceeasi pentru toate societatile participante
orice alte date care prezinta interes pentru operatiune.
Proiectul de divizare trebuie semnat de catre reprezentantii societatilor implicate si se depune la oficiul registrului comertului unde este inregistrata fiecare societate, in vederea verificarii legalitatii sale de catre judecatorul delegat. In cazul divizarii, cand societatea transmitatoare isi inceteaza activitatea, proiectul trebuie insotit de o declaratie a societatii respective, cu privire la modul cum a hotarat sa isi execute obligatiile asumate. Dupa vizare proiectul se publica, pe cheltuiala partilor, in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a.
Legea nr. 85/2006 privind insolventa („Legea Insolventei”) prevede in mod specific procedura reorganizarii judiciare, ca masura de redresare a activitatii economice a unei societati aflate in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa.
Printre avantajele deschiderii unei astfel de proceduri de catre societatea aflata in insolventa se numara: suspendarea tuturor activitatilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor indreptate impotriva debitorului si a bunurilor acestuia, faptul ca de la data deschiderii procedurii insolventei nu se mai calculeaza dobanzi, majorari si penalitati la creantele existente (cu cateva exceptii expres prevazute de lege), posibilitatea reesalonarii platii creantelor catre creditori etc.
Procedura reorganizarii judiciare prezinta insa si o serie de dezavantaje pentru societatea aflata in stare de insolventa, cum ar fi desfasurarea activitatii sub supravegherea unui administrator judiciar, modificarea partiala sau totala a conducerii societatii aflate in reorganizare, ridicarea in tot sau in parte a dreptului de administrare a debitorului etc.
Trecand peste dezavantajele unei astfel de proceduri, folosirea de catre comercianti a procedurii reorganizarii poate reprezenta o sansa reala de redresare si de continuare a unui business care in mod normal ar fi supus falimentului.
Procedura Reorganizarii in Legislatia Romana
Spre deosebire de legislatia altor state, legislatia romana nu reglementeaza decat procedura reorganizarii pe cale judiciara, fapt care nu inlatura totusi posibilitatea unei reorganizari conventionale. Aceasta modalitate de reorganizare presupune in practica negocieri purtate de debitor cu principalii creditori in vederea reesalonarii platii creantelor, insa intr-o asemenea procedura debitorul nu dispune de nicio masura de protectie legala. In consecinta, daca negocierile nu sunt incununate de succes, sau daca situatia economica a debitorului continua sa se deterioreze, intr-un final se va deschide procedura insolventei prevazuta de Legea Insolventei, fie de catre debitor, fie de catre oricare dintre creditorii sai.
Procedura reorganizarii judiciare se declanseaza prin cererea de intrare in insolventa pe care debitorul aflat in insolventa sau intr-o stare iminenta de insolventa o inainteaza tribunalului. La aceasta cerere societatea trebuie sa anexeze in mod obligatoriu o serie de acte, printre care se numara si declaratia prin care debitorul isi arata intentia de a intra in procedura de reorganizare. Formularea cererii si anexarea actelor solicitate trebuie efectuata cu multa atentie deoarece in cazul in care nu sunt depuse toate actele cerute de Legea Insolventei sau actele depuse sunt incomplete, judecatorul sinidc va dispune intrarea debitorului in procedura simplificataa insolventei, chiar daca acesta si-a manifestat intentia de a intra in procedura de reorganizare.
Pe langa debitor, procedura insolventei poate fi declansata de orice creditor care indeplineste cerintele prevazute de Legea Insolventei prin introducerea unei asemenea cereri la tribunal. Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se vor conexa la cererea formulata de debitor.
Dupa introducerea cererii si verificarea documentelor depuse de debitor, in cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul sindic va dispune deschiderea procedurii generale. Prin aceasta decizie de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va numi si un administrator judiciar si va stabili de asemenea ridicarea integrala sau partiala a dreptului de administrare a debitorului si intinderea atributiilor administratorului judiciar.
De la data deschiderii procedurii generale se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale si se va opri curgerea dobanzilor, majorarilor si a penalitatilor la creantele nascute anterior datei deschiderii procedurii, cu anumite exceptii prevazute de lege. De asemenea, de la data deschiderii procedurii, este interzis administratorilor debitorilor persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze fara acordul judecatorului sindic actiunile ori partile sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Pentru protejarea activitatii debitorului pe durata perioadei de observatie si in perioada de reorganizare se interzice intreruperea temporara sau refuzul de furnizare a serviciilor de catre furnizorii de servicii (cum ar fi electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice etc.) in cazul in care debitorul are calitatea de consumator captiv.
Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti sub supravegherea administratorului judiciar (daca nu i-a fost ridicat dreptul de administrare) sau sub conducerea administratorului judiciar (daca debitorului i-a fost ridicat dreptul de administrare).
Pentru a beneficia de procedura de reorganizare trebuie propus un astfel de plan fie de catre debitor, fie de administratorul judiciar sau de creditori. Planul trebuie sa contina modalitatile concrete de reorganizare a societatii, care pot imbraca fie forma restructurarii, fie forma lichidarii unei parti din averea debitorului, fie o combinatie intre cele doua modalitati propuse anterior. In cuprinsul aceluiasi plan se va regasi si programul de plata a creantelor iar durata planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani. Durata va putea fi prelungita la propunerea administratorului judiciar cu respectarea prevederilor specifice cuprinse in Legea Insolventei. Tot in legea mai sus mentionata se prevad in detaliu toate elementele care trebuie sa se regaseasca in planul de reorganizare si in lipsa carora acesta nu va fi admis de judecatorul sindic.
Dupa propunerea planului de catre oricare dintre persoanele indreptatite judecatorul sindic va putea admite sau respinge planul, iar in cazul in care planul este admis va trebui ca si adunarea creditorilor sa-l accepte, manifestandu-si in acest sens optiunea prin vot.Daca planul este acceptat de adunarea creditorilor, judecatorul sindic va confirma respectivul plan si va incepe reorganizarea in mod corespunzator a activitatii debitorului.
Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru depunerea unui astfel de plan a expirat, atunci judecatorul sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.
Procedura de reorganizare a societatii se inchide in momentul in care s-au indeplinit toate obligatiile de plata asumate prin planul de reorganizare. Daca in timpul executarii planului de reorganizare debitorul nu se conformeaza acestuia sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori va putea cere oricand judecatorului sindic sa aprobe intrarea in faliment a debitorului.
Reorganizarea judiciara se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan de reorganizare, care poate sa prevada:
restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
Daca administratorii (conducerea SC a carui insolventa se cere a fi constatata) au indicii pertinente ca SC are posibilitati (resurse) de a se reabilita prin continuarea activitatii in baza unui “plan de reorganizare” pus in opera sub supravegherea unui practician in insolventa (administrare judiciara), ei pot incerca sa ceara Judecatorului sindic aplicarea prevederilor legale in acest sens acte contabile care sa dovedeasca solvabilitatea debitorului
Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare.
Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.
Administratorul judiciar, la recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia
Administratorul judiciar este obligat sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului. Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza: – sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare; – sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala. Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul ori mai multi creditori. In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment, judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
Primele masuri In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa ori, dupa caz, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat / inregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume in masura ingaduita de prezenta lege. Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data inregistrarii cererii de admitere vor fi inscrise in tabelul de creante cu intreaga lor valoare, insa, in cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor din lege. Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Un creditor care, inainte de inregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta inscrisa in tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a incasat-o inca.
Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar. La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, in tot sau in parte, creantele, in mod provizoriu, la masa credala, atat in ceea ce priveste deliberarile, cat si repartitiile. Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii. Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia garantata sau negarantata a fiecarei creante. Dupa inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata.
In cazul in care doriti sa intrerupeti activitatea unei societati comerciale exista optiunea de suspendare activitate firma, o solutie mult mai de scurta durata si mai ieftina decat dizolvarea volutara.
Chiar daca operatiunea de suspendare firma poate parea un dezavantaj, in concret se poate transforma in cea mai buna decizie pentru viitorul firmei.
Suspendarea activitatii unei societati comerciale se poate realiza pentru o perioada de maxim 3 (trei) ani (art. 237 alin.2 din Legea 31/1990), dupa aceasta perioada fiind obligatorie reluarea activitatii.
Important: in timpul perioadei de inactivitate temporara societatea nu trebuie sa deruleze nicio tranzactie si este recomandat sa se suspende contractele pentru utilitati si sa inchida conturile bancare.
De asemenea, pe perioada de suspendare a activitatatii firmei ( societatii ) , activitatea se poate relua in orice moment, oricand considera asociatii ca este necesar, nefiind obligatorie ajugerea acesteia la termenul prevazut initial.
Documentele necesare
In cazul societatilor comerciale, pe langa cerere, este necesara Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor sau Decizia Asociatului Unic, in original, certificat constatator al sediului social si sedii secundare, in original, si o declaratie-tip, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca o anumita perioada de timp firma nu desfasoara la sediul social sau la sediile secundare sau in afara acestora activitati prevazute in statut.
In cazul unui PFA, IF sau I.I., pe langa cerere, se vor depune la Oficiul Registrului Comertului competent si toate actele originale.
Procedura de suspendare pentru un PFA este una simplificata. Aceasta se poate suspenda printr-o simpla cerere la Registrul Comertului.
Registrul Comertului va elibera o Incheiere prin care se incuviinteaza suspendarea activitatii firmei.
Atentie!: Societatile comerciale care isi suspenda activitatea la Registrul Comertului nu sunt supuse automat regimului de declarare derogatoriu, daca nu au solicitat sau nu au obtinut acest regim de la organul fiscal.
In lipsa acestei aprobari, a regimului derogatoriu de declarare, societatea trebuie sa depuna declaratiile fiscale aferente acelor obligatii fiscale cu care figureaza in vectorul fiscal, chiar daca aceste obligatii de plata sunt zero.
In perioada de inactivitate temporara a firmei, codul de inregistrare in scopuri de TVA este anulat, societatea nu beneficiaza de dreptul de deducere a TVA afferent achizitiilor de servicii si de bunuri, dar colecteaza taxa pentru operatiunile impozabile desfasurate in aceasta perioada.
Dupa aceasta etapa, se va merge la Administratia Financiara in zona in care firma isi are sediul social, pentru regimul de declarare derogatoriu,astfel contribuabilul se va putea prevala de acest regim simplificat de depunere a declaratiilor fiscale incepand cu data emiterii de catre ANAF a deciziei de aprobare a cererii de acordare a regimului de declarare derogatoriu.
Pentru a beneficia de regimul de declarare derogatoriu, dovada suspendarii activitatii eliberate de Oficiul Registrului Comertului se depune la ANAF, cu precizarea ca regimul de declarare derogatoriu este conditionat de indeplinirea cumulativa a unor conditii enumerate in Ordinul ANAF 1221/2009, printre care se numara si plata la zi a obligatiilor fiscale.
De mentionat ca si in cazul obtinerii acestui regim contribuabilul este obligat sa depuna declaratiile corespunzatoare fractiunii din an anterioare declararii inactivitatii temporare.
Societatile comerciale declamate in inactivitate temporara pot fi scoase din evidenta platitorilor de TVA prin decizie a organului fiscal competent. Contribuabilul poate solicita reinregistrarea lui ca platitor de TVA imediat dupa incetarea starii de inactivitate temporara.
Obtinerea regimului derogatoriu de la ANAF nu este o etapa a suspendarii activitatii, care se obtine in momentul ce se da hotararea de la Registrul Comertului, astfel la Administratia Financiara se depune un alt dosar, insotit de anumite declaratii, totul pentru a obtine un regim derogatoriu de depunere a declaratiilor fiscale trimestriale, asa incat, la sfarsitul anului, in loc de aceste declaratii sau de bilant pe 0, se depune o declaratie conform careia nu desfasori activitate.
Cei care nu fac demersuri pentru a obtine regimul derogatoriu de la Administratia Financiara de care apartine firma vor trebui sa depuna anual bilantul pe zero.
Avantaje pentru suspendarea activitatii firmei:
Suspendarea activitatii este numita in legislatie inactivitate temporara. Procedurile de suspendare pot incepe numai cand care firma, PFA, Intreprinderea Familiala (IF), sau Intreprinderea Individuala (II) nu are datorii catre bugetul de stat, insa poate avea datorii catre alte firme sau catre angajati. Spre deosebire de companii, PFA, IF si II pot obtine suspendarea printr-o procedura simplificata – depunerea unei cereri la Oficiul Registrului Comertului. Cei care isi suspenda activitatea pot obtine si o derogare de la depunerea declaratiilor fiscale pe care sa nu le depuna trimestrial, ci anual, aceasta nefiind insa o etapa obligatorie din procesul de suspendare. Activitatea oricarei forme de organizare comerciala poate fi suspendata pentru maxim trei ani. Costurile pentru aceasta procedura sunt de maxim 300 de lei Neplata impozitului minim este principalul avantaj al suspendarii activitatii unei firme.
Capitalul social reflecta valoarea totalitatii aporturilor constituite de catre asociati la infiintarea societatii si trebuie sa respecte plafoanele minime stabilite de lege in raport de forma juridica a societatii.
Capitalul social are o valoarea minima prevazuta de Legea nr.31/1990 a societatilor comerciale, republicata si modificata, si anume:
200 lei – pentru societatile comerciale cu raspundere limitata;
90. 000 lei (25000 Euro)- pentru societatile comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni.
Actul constitutiv trebuie sa prevada modul in care esta divizat capitalul social, numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale si repartizarea acestora intre asociati.
Majorarea capitalului social
Societatea cu raspundere limitata isi va majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor privitoare la constituirea acestei societati. (1) La societatile pe actiuni capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
Hotararea adunarii generale extraordinare pentru majorarea capitalului social se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, acordandu-se pentru exercitiul dreptului de preferinta un termen de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a doi dintre administratori, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor, cenzorilor si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele. (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala extraordinara, care a hotarat aceasta, va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi. Aporturi in creante nu sunt admise. Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Reducerea capitalului social
(1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege.
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Orice creditor al societatii, a carui creanta este constatata printr-un titlu anterior publicarii hotararii, poate face opozitie in conditiile art. 62. (4) Creditorii chirografari ale caror creante sunt constatate prin titluri anterioare publicarii hotararii pot sa obtina, pe calea opozitiei, exigibilitatea anticipata a creantelor lor la data expirarii termenului de doua luni prevazut de alin. (1), in afara de cazul in care societatea a oferit garantii reale sau personale acceptate de creditori.
Acte necesare majorare/reducere capital social
1. Cerere de înregistrare (original);
2. Actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor decizia asociatului unic/deciziaConsiliului de administraţie/directoratului sau actul adiţional la actul constitutiv, original);
3. Dovada dreptului de proprietate al asociatului/acţionarului/membrului persoanei juridice asupra aportului în natură (copie certificată); în cazul în care aportul este constituit dintr-un imobil se ataşează şi extrasul de carte funciară în original;
4. Raportul de evaluare întocmit de expertul desemnat de directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoana sau persoanele desemnate (original);
5. Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social (copii);
6. Actul constitutiv actualizat;
Serviciile pentru inregistrarea acestei mentiuni includ:
conceperea si redactarea Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor / Deciziei Asociatului Unic;
conceperea, redactarea si atestarea actului aditional la actul constitutiv;
actualizarea actului constitutiv al societatii in conformitate cu ultimele modificari;
Schimbarea sediului social se impune intr-o serie de cazuri, dintre care mentionam cazul expirarii termenului de valabilitate a actului de detinere a spatiului in care societatea are inregistrat sediul la Registrul Comertului. Schimbarea sediului unei societati comerciale are ca efect eliberarea de catre Registrul Comertului a unui nou certificat de inregistrare al societatii cu noul sediu.
O societate comerciala poate detine spatiul destinat sediului social prin:
– contract de vanzare-cumparare, contract de schimb, contract de donatie ( sponsorizare), autorizatie de constructie ( impreuna cu procesul verbal de recepţie a construcţiei ) in cazul in care societatea este proprietara a acelui spatiu;
– contract de închiriere, contract de subinchiriere, contract de comodat.
In acelasi spatiu pot stabili sediul social mai multe societati daca este îndeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati în încaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, în conditiile legii, asociat în fiecare dintre societati
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii
Pentru schimbarea sediului social sunt necesare urmatoarele documente
Certificat de inmatriculare (original);
Ultimul act constitutiv actualizat al societatii (original);
Actul de spatiu(copie)
In cazul in care contractul de inchiriere( subinchiriere ) este incheiat cu un proprietar persoana fizica acesta trebuie inregistrat la AdministratiaFinanciarapentru luarea in evidenta.
In cazul in care contractul de inchiriere( subinchiriere ) este incheiat cu un proprietar persoana juridica nu este necesara inregistrarea acestuia la Administratia Financiara, fiind suficienta simpla semnare si stampilare a acestuia.
In situatia in care spatiul destinat sediului social este un apartament intr-un cladire de locuinte ( bloc ) este obligatorie obtinerea acordurilor de functionare , si anume :
Acordul Asociatiei de Proprietari / Locatari , reprezentata de catre Presedintele Asociatiei;
Acordul proprietarilor vecini direct afectati de rezultatele activitati pe care urmeaza sa o desfasurati, si anume, vecinul de sus/jos/stanga/dreapta.
Serviciile pentru inregistrarea acestei mentiuni, includ :
redactarea si atestarea contractului de inchiriere ( subinchiriere ) sau a contractului de comodat pentru spatiul destinat noului sediu social;
conceperea si redactarea Hotararii Adunarii Generale a Asociatilor / Deciziei Asociatului Unic;
conceperea, redactarea si atestarea actului aditional la actul constitutiv;
actualizarea actului constitutiv al societatii in conformitate cu ultimele modificari.
