Pret Infiintare Firma

Pretul presupune efectuarea de catre avocatii nostrii a urmatoarelor operatiuni:

1. Redactarea si atestarea actelor necesare infiintarii societatii, pregatind dosarul pentru depunerea acestuia la O.N.R.C (conceperea, atestarea documentelor si completarea formularelor);
2. Obtinerea rezervarii de denumire a societatii ;
3. Depunerea actelor la Registrul Comertului ;
4. Eliberarea actelor de la Registrul Comertului si predarea acestora Dvs.

COSTURILE INFIINTARII UNEI FIRME

In afara de costurile prezentate mai sus, cad in sarcina dumneavoastra  urmatoarele costuri :

• Impreuna cu actul constitutiv si rezervarea de denumire, clientul trebuie sa depuna capitalul social, in valoare de minim 200 lei, la orice banca aleasa de client.
• Taxa de rezervare nume firma la Registrul Comertului 72 lei
• Taxa notariala pentru, specimen de semnatura, (obligatoriu se da personal numai in fata notarului public)  aproximativ  60 lei (in functie de notar)
• Taxele de Registru

COSTURILE INFIINTARII  UNUI:  PFA, II, IF

In afara de costurile prezentate mai sus, cad in sarcina dumneavoastra   urmatoarele costuri :

• Taxa de rezervare nume firma la Registrul Comertului 72 lei
• Taxa notariala pentru, specimen de semnatura, (obligatoriu se da personal numai in fata notarului public)  aproximativ  60 lei (in functie de notar)
• Taxele de Registru

PENTRU INFIINTAREA UNUI  ONG  PERCEPEM URMATOARELE TARIFE:

PENTRU DIZOLVAREA,  LICHIDAREA , FIZIUNEA, DIVIZAREA UNEI FIRME PERCEPEM URMATOARELE TARIFE:

PENTRU MENTIUNI  PERCEPEM URMATOARELE TARIFE:

Infiintare Club Sportiv

INFIINTARE CLUB SPORTIV

Potrivit legii, Clubul Sportiv este o structură sportivă, o persoană juridică nonprofit de drept privat, fără scop lucrativ.
În consecinţă, este obligatoriu ca în denumirea persoanei juridice să apară denumirea de „ClubulSportiv…………”,ţinând cont că asociaţiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică, iara sociaţiile nu sunt structuri sportive,.scopul: Clubului sportiv îl constituie desfăşurarea de activităţi sportive într-una sau maimulte ramuri de sport, respectiv selecţionarea, iniţierea şi pregătirea sportiva în acest domeniu, participarea la competiţii sportive interne şi internaţionale, precum şi alte activităţi conexe acestora.
Obiectivele Clubului sportiv decurg şi din reglementările federaţiilor sportive naţionale, precum şi din statutul si regulamentul federaţiilor sportive internationale.
Cluburile sportive nu pot avea în scopul pentru care s-au înfiinţat, activităţi aparţinând altor domenii de activitate. Cluburile sportive pot înfiinţa secţii pe ramură de sport.
Clubul sportiv se poate constitui ca o structură monosportivă sau polisportivă.

Cluburile sportive au regim propriu de administrare şi de gestionare a bugetului şi a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condiţiile legii.
Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.
Se pot înfiinţa numai în ramurile de sport recunoscute în România.
Cluburile sportive pot înfiinţa societăţi comerciale.Dividendele obţinute din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului clubului.
Cluburile sportive pot desfăşura orice alte activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice.
O alta varianta sub care pot functiona Cluburile sportive, este de a fi organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni
Cluburile sportive organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni se înfiinţează în conformitate cu dispoziţiile art.31 si art. 32 din Legea nr.69/2000, precum si cu prevederile Legii nr.31/1990 a societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare.

Infiintare Casa de Amanet

Casa de Amanet

Amanetul este o specie a contractului de imprumut, in timp ce notiunea de casa de amanet, potrivit noilor acte normative incidente, este o specie a institutiei financiare nebancare, asa cum aceasta este definita de art.4 lit.a din O.G. nr.28/2006.

Este  o Instituţie financiare nebancara (I.F.N.) care  poate  desfăşura următoarele activităţi de creditare:

a) acordare de credite, incluzând, fără a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare;

b) leasing financiar;

c) emitere de garanţii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanţare;

d) acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;

Art. 37. – Casele de amanet desfăşoară activitate de creditare cu respectarea următoarelor condiţii:

a) înscrierea în Registrul de evidenţă;

b) organizarea şi funcţionarea potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) activitatea de creditare desfăşurată se limitează la cea prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. d).

Registrul de evidenta

Art. 41. – (1) În urma notificării efectuate de casele de amanet, casele de ajutor reciproc sau entităţile care desfăşoară activităţi de creditare prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a)-c) şi lit. f) exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri interguvernamentale se înscriu în Registrul de evidenţă, dacă fac dovada respectării cerinţelor legale.

(2) Banca Naţională a României transmite acestor entităţi documentul care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data depunerii la Banca Naţională a României a documentaţiei complete şi întocmite în mod corespunzător.

Art. 42. – (1)Radierea din Registrul de evidenţă se poate realiza în următoarele situaţii:

a) la solicitarea instituţiei financiare nebancare;

b) dacă respectivei instituţii financiare nebancare i-a fost interzisă definitiv şi irevocabil desfăşurarea activităţii de creditare;

c) dacă instituţia financiară nebancară îşi încetează existenţa ca urmare a unui proces de fuziune, divizare sau din alte cauze prevăzute de lege.

(2) Direcţia reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României analizează şi decide cu privire la cererea de înscriere în registrele prevăzute la alin. (1) şi transmite solicitanţilor documentele care atestă înscrierea în registre a instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice române, şi a sucursalelor din România ale instituţiilor financiare, persoane juridice străine, în termenele prevăzute de Legea nr. 93/2009 şi de prezentul regulament.

(3) În termen de 5 zile de la data efectuării primei operaţiuni de creditare, instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general vor comunica în scris acest aspect Direcţiei supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României.

Înscrierea în Registrul de evidenţă

Art. 30. – În vederea obţinerii documentului care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data înscrierii lor

în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau, după caz, de la data înmatriculării în registrul comerţului,

entităţile ce intenţionează să desfăşoare

activităţi de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri

guvernamentale transmit Direcţiei reglementare

şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României cererea de înscriere, a cărei formă este prevăzută

în anexa nr. 1, însoţită de

următoarea documentaţie:

a) copia certificatului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi a certificatului de înregistrare fiscală, respectiv a certificatului de înregistrare în registrul comerţului;

b) copia actului constitutiv şi, după caz, a statutului şi dovada înregistrării acestuia la grefa instanţei competente/oficiul registrului comerţului;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători;

d) documentaţia prevăzută la art. 22 pentru persoanele care asigură administrarea, după caz;

e) documentaţia prevăzută la art. 23 pentru asociaţi/acţionari.

Art. 31. – În vederea obţinerii documentului care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului, entităţile ce intenţionează să desfăşoare activităţi de creditare sub forma caselor de amanet vor transmite Direcţiei reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României cererea de înscriere, a cărei formă este prevăzută în anexa nr. 1, însoţită de următoarea documentaţie:

a) copia certificatului de înregistrare în registrul comerţului;

b) copia actului constitutiv şi dovada înregistrării acestuia la oficiul registrului comerţului;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători;

Art. 21. – Pentru fiecare dintre conducătorii instituţiilor financiare nebancare se transmite următoarea

documentaţie:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titularul actului de

identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa;

e) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste persoane.

d) documentaţia prevăzută la art. 22 pentru persoanele care asigură administrarea;

Art. 22. – (1) Pentru administratorii/membrii consiliului de supraveghere, persoane juridice, se remit

următoarele documente:

a) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului sau orice alt document oficial

echivalent eliberat de autoritatea similară

din ţara de origine, care să ateste cel puţin denumirea şi data înmatriculării;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara de origine, potrivit legislaţiei din statul respectiv;

c) copia actului de identitate al reprezentantului permanent, a cărei conformitate cu originalul va fi

certificată de titularul actului de identitate;

d) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

(2) Pentru administratorii/membrii consiliului de supraveghere, persoane fizice, se vor remite

următoarele documente:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titularul actului de identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara în care au stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa;

c) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

e) documentaţia prevăzută la art. 23 pentru asociaţi/acţionari.

Art. 23. – (1) Pentru fiecare dintre acţionari, persoane juridice, cu excepţia instituţiilor reglementate şi supravegheate prudenţial de Banca Naţională a României, se prezintă următoarele documente:

a) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din ţara de origine, care să ateste cel puţin denumirea, sediul social, data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică şi obiectul de activitate al acesteia;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara de origine, potrivit legislaţiei din statul respectiv;

c) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

(2) Pentru fiecare dintre acţionari, persoane fizice, se prezintă următoarele documente:

a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de titularul actului de

identitate;

b) certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autorităţile competente din

ţara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa;

c) declaraţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2a, completată şi semnată de aceste

persoane.

Art. 32. – (1) Sucursalele din România ale instituţiilor financiare, persoane juridice străine, ce intenţionează să desfăşoare activităţi de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţie în baza unor acorduri guvernamentale sau sub forma caselor de amanet, vor transmite Direcţiei reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului, cererea al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de următoarea documentaţie:

a) un extras eliberat de autoritatea din ţara de origine similară oficiului registrului comerţului, care să ateste cel puţin înmatricularea instituţiei financiare străine, identitatea reprezentanţilor acesteia şi obiectul de activitate;

b) copia certificatului de înregistrare în registrul comerţului;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători;

d) documentaţia prevăzută la art. 23 pentru asociaţi/acţionari.

(2) Prevederile art. 20 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 33. – În vederea obţinerii documentului care atestă înscrierea în Registrul de evidenţă, în termen de 30 de zile de la data înscrierii lor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, casele de ajutor reciproc vor transmite Direcţiei reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României cererea de înscriere, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoţită de următoarea documentaţie:

a) copia certificatului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor şi a certificatului de înregistrare fiscală;

b) copia actului constitutiv şi, după caz, a statutului şi dovada înregistrării acestuia/acestora la grefa instanţei competente;

c) documentaţia prevăzută la art. 21 lit. a), b) şi e) pentru conducători.

Art. 34. – (1) Direcţia reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României poate respinge cererea de înscriere în Registrul de evidenţă pentru următoarele motive:

a) depunerea incompletă ori cu întârziere a documentaţiei prevăzute de prezenta secţiune;

b) nerespectarea termenului prevăzut la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 93/2009;

c) nerespectarea termenelor stabilite conform prevederilor art. 4;

d) nerespectarea altor condiţii prevăzute în Legea nr. 93/2009 sau de prezentul regulament.

(2) Respingerea cererii de înscriere în Registrul de evidenţă va fi comunicată instituţiei financiare nebancare de Direcţia reglementare şi autorizare din cadrul Băncii Naţionale a României împreună cu motivele care au stat la baza acestei decizii.

(3) Decizia de respingere a cererii poate fi contestată în condiţiile prevăzute la art. 60 din Legea nr. 93/2009.

Se depune la registratura la BNR, se da un bonulet, si se asteapta un raspuns  (cam de 3 luni).
O alta caracteristica a CESEI DE AMANET  – in cazul in care  primeste si comercializeaza  metale si pietre pretioase  =  necesitatea  autorizarii  acestor operatiuni la A.N.P.C.

Infiintare Firma Bucuresti | Idei si solutii pentru afacerea dumneavoastra

Principalele etape ale infiintarii unei firme

Alegerea si rezervarea numelui societatii

Se aleg cel putin 3 nume. Rezervarea numelui se face la Registrul Comertului. Costul este de aproximativ 64 lei.

Alegerea obiectului de activitate- Codul CAEN

Pentru alegerea obiectului principal de activitate al firmei, dar si a obiectelor secundare, trebuie consultat codul CAEN (Clasificarea activitatilor din economia nationala). Poti alege un singur obiect de activitate principal si un numar nelimitat de obiecte de activitate secundare.

Alege cat mai multe activitati!

In actul constitutiv al viitoarei societati comerciale alege cat mai multe activitati deoarece nu se stie niciodata ce oportunitati de afaceri se pot ivi. Pe de alta parte adaugarea ulterioara a unei activitati te va costa mai mult si vei pierde timp.

Alegerea formei juridice de societate comerciala

Din punct de vedere al modului de constituire, societatile comerciale sunt de mai multe tipuri:

• societate in nume colectiv
• societate in comandita simpla
• societate pe actiuni
• societate in comandita pe actiuni
• societate cu raspundere limitata

Societatea in nume colectiv

Societatea in nume colectiv este acea forma de societate comerciala in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor…

Mai mult »

Infiintare SRL-D intreprinzator debutant

Infiintare firma SRL  D  Societate cu raspundere limitata   Intreprinzator Debutant

Esti tanar si vrei sa pornesti la drum ?

* Alege sa-ti croiesti propriul destin, propria implinire.

* Cum sa ai propria afacere, cum sa-ti construiesti independenta financiara.

Initierea  si managementul unei afaceri  necesita  motivatie, talent si extreme de multa  munca; de asemenea este nevoie de cercetare  si planificare  pentru a-ti creste sansele de succes.

Solutiile oferite  dvs   de catre echipa noastra  consta  in identificarea nevoilor si  obiectivelor concrete ale dvs  si  furnizarea  de optiuni, solutii,  explicate  pe intelesul fiecaruia,  pentru a permite luarea  de decizii corecte, legale, in timp util, de a anticipa  consecintele actiunilor  clientilor din puct de vedere juridic, financiar-fiscal, contractual.

LEGISLATIE  APLICABILA

Ordonanţa de Urgenţă nr. 6 din 09.02.2011 –  obiectivul programului il constituie stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare  şi dezvoltarea aptitudinilor  antreprenoriale ale tinerilor.

Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri – SRL D  este derulat de catre Agentia pentru Implementarea Programelor si Proiectelor pentru IMM (AIPPIMM) in partereniat cu Oficiul Registrului Comertului si cu institutiile de credit partenere

CRITERII DE ELIGIBILITATE  IMPUSE INTREPRINZATORILOR DEBUTANTI:

* Sa fie persoana fizica cu varsta de pana la 35 de ani, impliniti cel mai tarziu in ziua inregistrarii cererii de inmatriculare a societatii cu raspundere limitata in registrul comertului

* Sa nu detina sau sa nu fi detinut calitatea de actionar, asociat sau membru al organelor de conducere ale unei intreprinderi constituite in Spatiul Economic European;

* Sa fie in situatia de a infiinta  pentru prima data o societate cu raspundere limitata in conditiile Legii nr. 31/1990, fie ca intreprinzator debutant sau  de cel mult 5 (cinci) intreprinzatori debutanti asociati

* Societatea va avea in  obiectul de activitate cel mult  5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea  activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2), cu  anumite restrictii  prevazute OUG 6 din 09.02.2011.

AVANTAJELE CONSTITUIRII CA SRL-D

Acordarea de  fonduri nerambursabile de pana la 10.000 euro, dar nu mai mult de 50% din valoarea planului de afaceri

Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori pentru cel mult patru salariati angajati pe perioada nedeterminata

Fiecare plan de afaceri aprobat de catre AIPPIMM va fi garantat in limita sumei de 80.000 de euro de catre Fondul de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

Scutirea  de la plata  taxelor de inmatriculare a firmei la Registru Comertului

OBLIGATII SPECIFICE

Să notifice în scris cu privire la înfiinţare, Oficiul Teritorial pentru I.M.M. şi Cooperaţie(O.T.I.M.M.C.) al Agenţiei, în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrare, în vederea luării în evidenţă

să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi să menţină în activitate cel puţin 2 (doi) salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor menţionate la art. 5 lit.a) şi/sau b) şi c) din OUG nr. 6 din data de 09.02.2011,  pana  la pierderea calităţii de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant

să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent

să depună la Agenţie prin O.T.I.M.M.C în a cărui rază de competenţă îşi are sediul, situaţiile financiare semestriale şi anuale, cu dovada înregistrarii acestora la autorităţile competente, precum şi un raport semestrial de progres, pe o perioadă de 3 ani, începând cu anul în care s-a obţinut ajutorul nerambursabil

DOCUMENTE NECESARE:

– Copie acte de identitate ale viitorilor asociati / administrator

– Copie a actului de proprietate al spatiului unde se va stabili sediul social.

CE VA PUTEM OFERI:

– vom stabili impreuna  ce denumire va purta noua firma, vom oferi consultanta  cu privire la forma juridica, capitalul social, sediul social si eventuale sedii secundare, alegerea obiectului de activitate, in functie de specificul activitatii fiecarui client.

– redactam si  procesam  documentele necesare infiintarii firmei: Act Constitutiv, Declaratii, Contract de Comodat sau de Inchiriere.

– depunerea capitalului social la orice banca aleasa de asociatii fondatori

– pregatirea dosarului pentru a fi depus la Registrul Comertului, complet

– reprezentare juridica la Registrul Comertului  pentru inmatricularea firmei si eliberarea documentelor.

– eliberarea documentelor si inmanareaacestora  catre  client, impreuna cu indrumarile necesare  post – infiintare firma.

PRECIZARI:

SRL-D  este o microintreprindere,  infiintata de intreprinzatorul debutant,  care  trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) este societate comerciala cu raspundere limitata-debutant (SRL-D), care functioneaza pe durata nedeterminata;
b) se incadreaza in categoria microintreprinderilor in conditiile Legii nr. 346/2004 si ale Ordonantei de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
c) este infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) intreprinzatori debutanti asociati. Conditiile pentru intreprinzatorul debutant trebuie indeplinite de fiecare dintre asociati;
d) este administrata de asociatul unic, de unul sau mai multi administratori dintre asociati;
e) are in obiectul de activitate cel mult 5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN).

Ca o conditie suplimentara, beneficiarul trebuie sa angajeze, cu contract de munca pe durata nedeterminata, cu norma intreaga si sa mentina in activitate cel putin 2 (doi) salariati de la momentul obtinerii facilitatilor, pana la pierderea calitatii de microintreprindere apartinand intreprinzatorului debutant.

De asemenea, beneficiarul se angajeaza sa reinvesteasca, anual, cel putin 50% din profitul realizat in anul fiscal precedent.

– la o adresa  nu pot functiona mai multe societati comerciale (art. 17 din Legea 31/1990)

– daca imobilul se afla intr-un bloc  veti avea nevoie si de Avizul Asociatiei de proprietari si acordul vecinilor.

COSTURI:

Costurile infiintarii unei societati comerciale cu raspundere limitata debutant SRL-D sunt zero. Valoarea minima a capitalului social pentru infiintarea unei societati comerciale cu raspundere limitata este de 200 lei. Aceasta suma reprezinta aportul in numerar al asociatilor. La aceasta suma se adauga diversele taxe care trebuiesc achitate pentru infiintarea unei firme:

• taxa notariala pentru, specimen de semnatura,aproximativ  60 lei (in functie de notar)

Referitor la aportul asociatilor unei societati comerciale cu raspundere limitata sunt valabile urmatoarele:

• aporturile in numerar sunt obligatorii, in timp ce aporturile in natura sunt optionale
• capitalul social al unei societati cu raspundere limitata se formeaza prin aportul asociatilor, nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale care nu pot fi mai mici de 10 lei
• aporturile in natura se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare
• creantele sau prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social

DURATA:

– de regula termenul de inmatriculare al unei firme  poate fi intre 3 – 5 zile, daca exista  toate documentele necesare  pentru ca dosarul sa fie complet.

Acte necesare infiintare firma srl

Acte necesare infiintare firma (societate comerciala)

1. Actele de identitate ale viitorilor asociati in original plus 3 copii.
2. Dupa ce se alege forma de societate, parcurgem la urmatorii pasi:

• Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificarii CAEN; stabilirea obiectului principal de activitate si a obiectelor secundare de activitate.
• Contract de comodat (este necesara o copie a actului de proprietate al imobilului in care se declara sediul social.)
• Alegerea denumirii societatii: se dau cel putin 3 denumiri, in ordinea preferintelor.
• Capitalul social – ce suma si alegerea bancii la care se doreste deschiderea contului. Capitalul social minim este de 200 lei pentru srl.
• Stabilirea administratorului societatii.
• Tipul de societate: microintreprindere, intreprindere mica sau mijlocie.
• Se alege ca firma sa fie platitoare de TVA sau nu.

3. Dupa stabilirea acestor aspecte se trece la pasii urmatori:

• Rezervarea denumirii societatii
• Incheierea contractului de inchiriere daca spatiul unde se desfasoara activitatea nu este proprietate.
• Intocmirea actului constitutiv.
• Declaratii ale asociatilor privind faptul ca nu au antecedente penale si ca indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a fi asociati si administratori.
• Cazierele fiscale ale viitorilor asociati – se elibereaza de Directia Generala a Finantelor publice (dureaza 3 zile).
• Deschiderea contului in banca si depunerea capitalului social (de catre unul dintre asociati).
• Depunere specimen semnatura la Registrul Comertului sau la notarul public.

4. Dupa finalizarea acestor acte, se completeaza documentele necesare pentru depunere la Registrul Cometului.

5. Dupa finalizarea intregii documentatii  aceasta se depune la Oficiul Registrul Comertului. In termen de aproximativ 5 de zile vor iesi actele de infiintare ale societatii.

6. Incepand din acest moment firma poate functiona.

7. Costurile aproximative sunt urmatoarele:

• rezervare nume firma 72 lei.
• capital social 200 lei.
• taxe registru, aproximativ 380-400 lei, in functie de obiectul de activitate al firmei.
• taxa notariala pentru autentificare specimen semnatura, aproximativ 50 lei. (in functie de notar)

Insolventa – Falimentul

INSOLVENTA  – FALIMENTUL  FIRMEI

Procedura insolventei  este acea  procedura  legala  care  se deschide, la cererea debitorului  sau a creditorilor  in cazul in care societatea se afla in stare de insolvabilitate.

Insolventa firmei este o procedura ce cuprinde atat  procedura de reorganizare  cat si pe cea de faliment. Adica, in urma cererii adresate tribunalului, judecatorul sindic poate dispune deschiderea procedurii de insolventa.

Daca se constata  ca firma se poate redresa,  judecatorul sindic stabileste  o perioada de observatie, timp in care Administratorul judiciar desemnat  analizeaza situatia  juridica si patrimoniala a societatii,  pentru a stabili daca sunt perspective reale si concrete  pentru salvarea societatii, pe baza unui plan de reorganizare  sau, dupa caz, daca societatea  trebuie lichidata deoarece nu mai poate fi revitalizata.

In cazul in care se aproba reorganizarea societatii, procedura de insolventa  va intra in etapa de reorganizare  judiciara.

In cazul in care nu se aproba reorganizarea societatii sau, desi se aproba, acesta esueaza, societatea va intra in etapa  de faliment.

Cand  un  agent  economic  se afla in  imposibilitate de plata  si nu poate sa faca fata datoriilor sale  exigibile, este  obligat,  conform  Legii insolventei, ca  in termen  de 30 de zile de la aparitia  starii de insolventa sa adreseze  tribunalului o cerere,  prin  care isi arata  intentia   de a intra in  procedura  de insolventa simplificata  sau generala,  prin lichidare totala sau  partiala a averii,  in vederea  stingerii datoriilor  sale.

De  asemenea, orice  creditor  care are o datorie  certa, lichida  si exigibila, in cuantum de 45.000 lei, poate  sa  solicite  deschiderea  impotriva  unui  debitor  prezumt / pasibil / aflat  in insolventa.

O masura inclusa in noile reglementari privind procedura insolventei, poate aduce atat  avantaje cat si dezavantaje, este aceea referitoare la deschiderea procedurii falimentului, astfel,  codul nou al insolventei  ofera un instrument de  presiune creditorilor curenti, care in anumite conditii vor putea solicita deschiderea procedurii falimentului fata de debitorul rau-platnic, atat in perioada de observatie cat si in cursul perioadei de reorganizare.

Tot in perioada reorganizarii, daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea  activitatii sale adduce piederi sau se acumuleaza datorii noi catre creditori, atunci  oricare dintre creditori sau chiar administratorul judiciar pot solicita judecatorului sindic intrarea  in faliment a debitorului. Cererea se judecata cu  urgenta si cu precadere.

Totusi, inregistrarea cererii nu suspenda continuarea  activitatii debitorului pana cand judecatorul sindic  nu se hotararste, prin incheiere.

O alta noutate o constituie testul creditorului privat, acesta reprezinta analiza comparativa  a gradului de indestulare a creantei bugetare, prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de reorganizare, comparative cu procedura de faliment.

Analiza respective are la baza un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusive la durata  unei proceduri de faliment comparative cu programul de plati propus.

INSOLVENTA –  este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. Insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

FALIMENTUL – este  procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand a fi suportate de catre debitor.

Instantele  judecatoresti  competente – pentru  toate procedurile prevazute de aceasta lege (cu exceptia recursului, cand instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic este curtea de apel) sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.

Deschiderea procedurii la cererea debitorului:

Debitorul aflat in stare de insolvabilitate, cand  nu mai face fata  datoriilor sale, are obligatia de a introduce o cerere la tribunal, in vederea deschiderii procedurii, in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

Nu poate formula o cerere de reorganizare judiciara debitorul care, in termen de 5 ani, anteriori introducerii cererii, a mai fost supus acestei proceduri.

Debitorul are obligatia de a depune la tribunal, odata cu cererea, documentele expres prevazute de lege. In caz contrar, pentru nedepunerea informatiilor in termen de 10 zile, judecatorul sindic va considera aceasta lipsa, o recunoastere a starii de faliment si va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata a insolventei.

 Deschiderea procedurii la cererea creditorilor:

Orice creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila poate solicita deschiderea procedurii insolventei impotriva unui debitor prezumat in faliment.

Cererea trebuie sa cuprinda cuantumul si temeiul creantei, existenta unei garantii reale, precum si a unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului si o declaratie privind intentia de a participa la reorganizarea debitorului.

Cererile ulterioare ale altor creditori vor fi conexate  la dosarul intial, acestia putandu-se inscrie la masa credala.

In plus, deschiderea procedurii insolventei are si o serie de efecte, cum ar fi: suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului, sau bunurilor sale, sau suspendarea termenelor de prescriptive ale actiunilor suspendate anterior.

De asemenea, administratorul sau lichidatorul pot introduce actiuni pentru anularea unor acte juridice ale debitorului in conditiile prevazute de art. 77 – 93 din Legea insolventei. Actele frauduloase care pot fi anulate sunt actele incheiate de debitor in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii de lichidare.

FALIMENTUL –  este o procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand a fi suportate de catre debitor.

Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat

Procedura se aplica societatilor comerciale, societatilor cooperative, organizatiilor cooperatiste, societatilor agricole, grupurilor de interes economic si oricarei alte persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati economice, comercianti care sunt in categoria debitorilor aflati in stare de insolventa sau se insolventa iminenta.

Principalele  criterii  care stau la baza determinarii  insolventei, si implicit a falimentului  sunt  lipsa de  solvabilitate si gradul de indatorare.

Din  punct de vedere juridic  un  agent  economic  care se afla in  imposibilitate de plati si nu poate sa faca fata datoriilor sale  exigibile, este  obligat,  conform  legii insolventei, ca  in termen  de 30 de zile de la aparitia  starii de insolventa sa adreseze  tribunalului o cerere,  prin  care isi arata  intentia   de a intra in  procedura  simplificata  sau de reorganizare, conform  unui  plan  prin  restructurarea  activitatii  ori prin lichidare totala sau  partiala a averii,  in vederea  stingerii datoriilor  sale.

De  asemenea, orice  creditor  care are o datorie  certa, lichida  si exigibila   poate  sa  solicite  deschiderea  impotriva  unui  debitor  prezumt/pasibil/aflat  in insolventa.

Caile  prin care  se  realizeaza  scopul  legii  care  reglementeaza   insolventa  sunt: – procedura  generala  si  procedura  simplificata.

Procedura  generala – este  procedura  prin care  un debitor  care  indeplineste  conditiile  prevazute de lege intra,  dupa  perioada de observatie,  succesiv, in  procedura de reorganizare  judiciara  si  in procedura de faliment  sau  separat,  numai  in reorganizare  judiciara  sau doar  in  procedura  de faliment. Procedura de observatie  este  perioada  cuprinsa intre data  deschiderii procedurii  si  data  confirmarii planului de reorganizare  sau, dupa caz,  intrarii in faliment.

Procedura  simplificata – este procedura  prin care  un debitor  care  indeplineste   conditiile  prevazute de lege   intra  direct  in  procedura de faliment, fie o data cu deschiderea  procedurii insolventei, fie dupa  o  perioada de observatie de max. 60 de zile. Aceasta  procedura  priveste  categoriile de persoane  prev la art. 1 alin.2 din lg 85/2006,  respectiv  comerciantii, pers. fizice, actionand individual, asociatiile  familiale, etc.  care indeplinesc  una  din  urmatoarele  conditii: – nu detin nici un bun  in patrimoniul lor,  actele  constitutive  sau  documentele  contabile nu pot  fi gasite, administratorul  nu poate  fi gasit, sediul nu mai exista sau  nu  corespunde adresei  din  registrul comertului.

Procedura simplificata este procedura prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu  deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 zile.

Situaţia unor acte juridice ale debitorului

Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor

transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor  prin următoarele acte:

–  operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului  depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori  deschiderii procedurii;

– acte de transfer de proprietate către un creditor pentru  stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, effectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;

–  plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile  anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii.

–  actele de transfer sau asumarea de obligaţii efectuate de debitor într-o perioadă de doi ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenţia de a ascunde/ întârzia starea de insolvenţă sau de a frauda o persoană fizică sau juridică faţă de care era la data efectuării transferului unor operaţiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de

compensare bilaterală (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, sau a devenit ulterior, debitor în sensul prezentei legi.

Administratorul judiciar/lichidatorul va putea menţine contractele de credit şi va putea, cu acordul cocontractanţilor, să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, care va avea în vedere dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât şi în cel al averii creditorilor.

În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar /lichidatorul poate să menţină sau să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar /lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care I se cere să opteze pentru menţinerea ori denunţarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar /lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat.

În cazul denunţării unui contract, o acţiune pentru despăgubiri poate fi introdusă de către contractant împotriva debitorului.

Pe parcursul perioadei de observaţie, cu acordul cocontractanţilor, administratorul judiciar va putea menţine contractele de credit, sau să le modifice clauzele, astfel încât acestea să asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii. Modificările vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, care va verifica dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât şi în cel al a
A. Operaţiunile care se efectuează în situaţia dizolvării societăţii comerciale, în cazurile prevăzute la art. 222 alin. 1 cu excepţia modului de dizolvare prevăzut la lit. f şi la art. 223-232 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, pentru lichidarea societăţii comerciale:
1. inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor comerciale care urmează să se lichideze, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, normelor şi reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această ocazie;
2. a) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002, pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
3. stabilirea de către adunarea generală a acţionarilor sau a asociaţilor a operaţiunilor care urmează să fie efectuate de către lichidator în numele societăţii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vânzarea imobilizărilor şi a stocurilor, încasarea creanţelor, a investiţiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societăţii comerciale către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi a celorlalte obligaţii sociale către alte fonduri, salariaţi şi alţi terţi;
6. stabilirea rezultatului lichidării (profit sau pierdere);
7. calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe profit/venit şi a impozitului pe dividende în urma acţiunii de dizolvare/lichidare:

7.1. Calcularea şi virarea impozitului pe profit/venit
Profitul impozabil în cazul dizolvării/lichidării se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, cu modificările şi completările ulterioare, luându-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii.
În cazul microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe venit, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 24/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la momentul începerii acţiunii de dizolvare/lichidare, impozitul pe venit se calculează luându-se în calcul: veniturile evidenţiate în creditul conturilor din clasa a 7-a “Conturi de venituri”, cu excepţia celor înregistrate în grupa 78 “Venituri din provizioane”, şi veniturile rezultate din anularea datoriilor şi majorărilor la bugetul de stat, luându-se în calcul şi veniturile din lichidarea patrimoniului.
La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenţa în urma operaţiunilor de dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată şi modificată prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare. Acelaşi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.
În cazul divizării şi fuziunii societăţilor comerciale, precum şi al dizolvării unei societăţi comerciale cu asociat unic ce atrage transmiterea universală a elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii către asociatul unic, fără lichidare, nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul brut, dacă sunt înregistrate în aceleaşi conturi la societatea care preia elementele respective.
7.2.   Calcularea, reţinerea şi virarea impozitului pe dividende
Se determină, se reţine şi se virează impozit pe dividende după ce a fost calculat impozitul pe profit/venit, pentru următoarele elemente:
– profit obţinut în urma operaţiunii de lichidare a societăţilor comerciale;
– capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizărilor şi a stocurilor, potrivit legii, sume înregistrate la rezerve din diferenţe de curs valutar etc.);
– capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);
– capitaluri proprii (activ net), constituite în conformitate cu prevederile legale, fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidenţiate în prealabil la venituri (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizărilor, diferenţe de curs valutar din evaluarea disponibilităţilor în valută, diferenţe din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenţii pentru investiţii etc.).
Pentru elementele de capital propriu (activ net), constituite din profitul net (rezerva statutară, alte rezerve, profitul net realizat în exerciţiile precedente a cărui repartizare a fost amânată etc.), se calculează şi se virează numai impozit pe dividende.
Inainte de încheierea lichidării societăţii comerciale, repartizarea capitalului propriu (activului net) între asociaţi/acţionari reprezintă livrare de bunuri pentru activele în natură şi este supusă taxei pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind TVA, aprobate prin HG nr. 598/2002, iar din punct de vedere al impozitului pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor este asimilată cu o valorificare a elementelor de activ;

8. întocmirea bilanţului de partaj, în conformitate cu situaţiile prevăzute;

9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societăţii comerciale, rezultat din lichidarea societăţii comerciale, în funcţie de:
a) prevederile statutului şi/sau ale contractului de societate;
b) hotărârea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, consemnată în registrul şedinţelor adunării generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul constă în împărţirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, între acţionarii sau asociaţii societăţii comerciale.
Societăţile comerciale pe acţiuni, care intră sub incidenţa Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor în conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

B. Operaţiunile care se efectuează în cazul în care societatea comercială intră în faliment. Aceste operaţiuni, care se efectuează în conformitate cu art. 77-123 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, cu modificările ulterioare, sunt:

1. sigilarea şi conservarea bunurilor care fac parte din averea societăţii comerciale;
2. inventarierea şi evaluarea elementelor de activ şi de pasiv ale societăţii comerciale, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, normelor şi reglementărilor contabile, înregistrarea rezultatelor inventarierii şi ale evaluării, efectuate cu această ocazie;
3. a) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, pe formatul prevăzut la cap. III din reglementările respective;
b) întocmirea situaţiilor financiare de către societăţile comerciale care urmează să se lichideze şi care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002, pe formatul prevăzut la cap. IV din reglementările respective;
4. vânzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii iminente;
5. vânzarea bunurilor importante din averea debitorului (terenuri, fabrici, instalaţii) cât mai avantajos şi cât mai repede, cu acordul prealabil al creditorilor;
6. depunerea la bancă, în contul debitorului, a sumelor realizate din vânzarea bunurilor;
7. stabilirea, potrivit legii, a masei pasive;
8. trecerea distinctă pe documentele fiscale a obligaţiilor născute în timpul procedurii de faliment, faţă de cele născute anterior declarării procedurii de faliment;
9. distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire între creditori, în ordinea prevăzută de lege;
10. întocmirea şi aprobarea raportului final;
11. întocmirea situaţiilor financiare finale.
Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorii sunt obligaţi să întocmească situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale aflate în proces de lichidare conform reglementărilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 sau Ordinul min finanţelor publice nr. 306/2002, după caz, şi să le depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice la care este înregistrată persoana juridică.

In  urma dizolvarii si lichidarii se va obtine radierea societatii comerciale din registrul  comertului, data de la care se va elibera  certificatul de radiere, act care reprezinta, certificatul de deces al firmei.

Daca vor ramane bunuri in patrimoniul societatii,dupa plata tuturor creditorilor,aceastea vor trece in patrimoniul asociatului/asociatilor, in acest scop obtinandu-se de la registrul comerţului un certificat al dreptului de proprietate asupra bunurilor.

Dizolvare Radiere Voluntara firma

DIZOLVARE, RADIERE  VOLUNTARA  FIRMA

 ( Lichidare Firma fara Lichidator )

Potrivit legii,  in  cazul societatilor  comerciale  cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, odata cu dizolvarea   si modul de lichidare a firmei ( societatii ), atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

„Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati.“ In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura de lichidare prevazuta  de legislatia in vigoare.

In cazul  de dizolvare, lichidare voluntara a firmei, dupa stingerea datoriilor pe care firma le are catre terti, asociatii pot ajunge la un consens  cu privire la repartizarea activelor  ce au ramas (in cazul in care mai sunt active ramase).

Daca asociatii nu se inteleg  cu privire la repartizarea activelor, procedura de lichidare  se continua cu numire de lichidator.

Dupa repartizarea activului net  intre asociati, procedura  lichidarii este finalizata.

Procedura de dizolvare/lichidare voluntara a unei firme, sau  dizolvare cu lichidare simultana  presupune depunerea la Oficiul  Registrului Comertului a doua dosare corespunzatoare celor doua etape ce trebuie parcurse: cea de dizolvare – lichidare si apoi ultima – de radiere a firmei.

Aceasta  procedura este valabila  numai la  societatile comerciale cu raspundere limitata, poate fi decisa prin  vointa unanima a asociatilor, este  conditionata de stingerea   pasivului  sau regularizarea  lui in accord cu creditorii si  activele ramase in urma radierii  societatii  pot fi transmise catre asociati, proportional cu partile sociale pe care acestia le detin in societate.

Procedura este simpla, in doua etape, astfel:

• Prima etapa este aceea in care asociatii  decid in unanimitate efectuarea  concomitenta  a dizolvarii si lichidarii societatii si modalitatea de impartire a activelor ramase, dupa plata creditorilor. Hotararea AGA sau Decizia Asociatului Unic se publica in Monitorul Oficial.
• A doua  etapa  este  cea de radiere a societatii, dupa trecerea intervalului de 30 de zile de la publicarea  in Monitorul Oficial. Se anexeaza la dosar Certificatul de Atestare Fiscala de la Administratia Financiara de care apartine, din care sa rezulte ca firma nu inregistreaza debite,  bilantul contabil de inchidere, dovezile  privind stingerea pasivului, hotararea privind impartirea  activelor intre asociati, detaliata, pentru ca in rezolutia de admitere  si a Certificatului Constatator privind modul de impartire sa poata fi realizata inscrierea in Cartea Funciara pentru immobile sau identificarea bunurilor mobile,  alaturi de actele firmei in original.

In urma dizolvarii si lichidarii se va obtine radierea societatii comerciale din registrul comertului, data de la care se va elibera certificatul de radiere si un certificat al dreptului de proprietate asupra bunurilor.

Actele necesare pentru inregistrarea desfiintarii voluntare a societatii sunt:

Etapa 1 – dizolvarea si lichidarea voluntara

• Cerere de inregistrare a mentiunii
• Hotararea AGA sau Decizia Asociatului Unic
• Imputernicirea persoanei care depune mentiunea,
• Dovada achitarii taxelor.

Etapa 2 – de radiere (voluntara)

• Cerere de radiere
• Certificatul de inregistrare si anexele
• Situatia financiar – contabila de lichidare
• Hotararea de repartizare a activelor
• Certificat de Atestare Fiscala  eliberata  de Administratia Financiara din care rezulta ca societatea nu are datorii la bugetul de stat si la contributiile sociale
• Imputernicirea persoanei care depune mentiunea,
• Dovada achitarii taxelor.

Infiintare Fundatie

INFIINTARE  FUNDATIE

FUNDATIA –  este o structura  juridica de drept  privat, o   forma de O.N.G., independenta,  înfiinţata de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.

Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau in numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei. Prin derogare, in cazul fundatiilor al caror scop exclusiv, sub sanctiunea dizolvarii pe cale judecatoreasca, este efectuarea operatiunilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asociatii sau fundatii, in vederea realizarii de programe de catre acestea din urma, activul patrimonial initial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie.

In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz, fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.

Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.

Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii autentificate a consiliului director, prin care le este alocat cate un patrimoniu.

Filiala este condusa de un consiliu director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri.

Mostenitorii si creditorii personali ai fondatorilor au fata de fundatie aceleasi drepturi ca si in cazul oricarei alte liberalitati facute de fondator.

Etape  pentru  infiintarea unei Fundatii:

• Cerere adresata Judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul fundatia;
• Actul Constitutiv si Statutul se incheie obligatoriu in forma autentica (la notar).
• Actul constitutiv al fundatiei cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
• a) datele de identificare ale fondatorului sau, dupa caz, ale fondatorilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
• b) scopul fundatiei;
• c) denumirea fundatiei;
• d) sediul fundatiei;
• e) durata de functionare a fundatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
• f) patrimoniul initial al fundatiei (min. 3500 RON); Activul patrimonial iniţial al fundaţiei trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puţin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundaţiei.
• g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
• h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;
• i) semnaturile fondatorului sau, dupa caz, ale fondatorilor.
• Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
• a) elementele prevazute la alin. (2), cu exceptia celor de la lit. g) si h);
• b) explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei;
• c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei;
• d) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei;
• e) procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;
• f) destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei;
• g) semnaturile membrilor fondatori.
• Dovada sediului: contract de inchiriere sau de comodat, in cazul in care sediul este situat intr-un imobil unde este constituita asociatie de proprietari ori locatari este necesar acordul asociatiei de proprietari / locatari ori o declaratie pe proprie raspundere a proprietarului prin care atesta faptul ca in mobilul respectiv nu este constituita asociatie de proprietari / locatari iar spatiul nu are destinatie de locuinta.
• Dovada patrimoniului: deschidere de cont la CEC sau alta banca, aport minim 76.000 RON.
• Dovada disponibilitate denumire: de la Min. Justitiei ( 50.000 lei – se achita la Trezoreria Sector 5 ) valabila doar trei luni – eliberare in 5 zile.
• Taxa judiciara de timbru + timbru judiciar: 39 RON + 0,3 RON
• Caziere fiscale ale membrilor fondatori: 50 RON in 10 zile lucratoare sau 20 RON in 5 zile lucratoare, pentru fiecare membru fondator – valabile 15 zile de la eliberare.
• Dovada ca cenzorul este expert contabil: (copie legitimatie / autorizatie + copie CI / BI).

Dizolvare Firma

DIZOLVARE  FIRMA ( SOCIETATE COMERCIALA )

 Dizolvarea firmei ( societatii )reprezinta o etapa in procesul de incetare a personalitatii juridice a acestora.

Dizolvarea unei firme se poate produce:  pe baza unei hotarari a asociatilor; prin hotararea instantei judecatoresti; in virtutea legii (de drept)

Desfiintarea unei firme parcurge, in general, doua etape: dizolvarea si radierea, dar sunt situatii  cand, asociatii nu se inteleg cu privire la impartirea bunurilor,  apare si o alta etapa, intermediara – lichidarea firmei.

Dizolvarea societatii este acel mod de incetare a societatii comerciale in cazurile prevazute de lege si care asigura premisele lichidarii patrimoniului social.

Prin dizolvare societatea comercială nu se desfiinţează, ea îşi continuă existenţa juridică, însă numai pentru operaţiunea de lichidare.  Odata  cu inceperea  dizolvarii firmei, aceasta nu-si  mai poate desfasura  activitatile  economice  pentru care a fost constituita.

Legea nr.31/ 1990 prevede cauze comune, generale de dizolvare a societatilor comerciale si cauze specifice fiecarei forme de societate.  Fiecare din etapele de dizolvare,  lichidare, radiere  presupune intocmirea  unor documentatii  si efectuarea  unor demersuri.

Pentru detalii despre costuri click aici .

De retinut:  Etape  inchidere  firma

Dizolvare firma

Dizolvarea unei firme pote fi consecinta  unei situatii de drept sau de fapt, poate fi manifestarea vointei asociatilor (cazul dizolvarii voluntare), a unor terte persoane, institutii (ca sanctiune), a anumitor  imprejurari, factori  externi.

Lichidare firma

In cazul  unei lichidari voluntare, dupa stingerea datoriilor pe care le are firma catre creditori, asociatii pot decide cu privire la repartizarea activelor  care au ramas.

Daca asociatii nu ajung la un acord cu privire la repartizarea activelor ramase, procedura de lichidare se deruleaza asa cum prevede legea, respective cu numire de lichidator.

In cazul unei societati cu unic asociat, dupa plata eventualelor  datorii catre creditorii firmei, patrimonial societatii va fi transmis catre asociatul unic.

Societatea comerciala isi  inceteaza existenta  la data expirarii termenului de introducere a opozitiei (daca nu s-a facut opozitie) sau de la data la care a devenit irevocabila  hotararea  de respingere a opozitie (cazul in care datoriile au fost achitate).

Radierea firmei

Ultima etapa  pentru incetarea personalitatii juridice a unei firme este etapa de radiere.  Urmare a acesteia se va elibera un Certificat de radiere.

1. Cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale

Conform art.227 alin. (1) din Legea nr.31/ 1990 acestea sunt urmatoarele:
a) -trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
b) -imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
c) -declararea nulitatii societatii
d) -hotararea adunarii generale
e) -hotararea tribunalului
f)  -falimentul societatii
g) -alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii

a) Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu un an inainte de expirarea duratei stabilite in actul constitutiv.
In cazul in care asociatii nu sunt consultati cu cel putin un an inainte de expirarea duratei societatii cu privire la eventuala prelungire a acesteia, la cererea oricaruia dintre asociati tribunalul va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii.
Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial ( daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii).
Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei si se depune la Oficiul Registrului Comertului.
In cazul admiterii opozitiei, asociatii trebuie sa opteze in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, fie pentru a renunta la prelungire, fie pentru a exclude din societate pe asociatul debitor, caz in care drepturile cuvenite asociatului debitor se vor calcula pe baza ultimului bilant contabil aprobat.

b) Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
Asociatii au doua posibilitati:
-fie de a modifica obiecul de activitate in conditiile art.204 din Legea nr.31/1990, republicata
-fie de a hotara dizolvarea societatii

c) Declararea nulitatii societatii
Declararea nulitatii societatii va intervenii pe baza hotararii pronuntate de instanta de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui.

d) Hotararea adunarii generale
Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care decid dizolvarea societatii. Conform art.231 alin.(1) din Legea 31/1990,  acestia pot reveni asupra hotararii luate (cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv), atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.
Conform art.231 alin.(3) din Legea nr.31/1990 creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la data publicarii acesteia. Opozitia se judeca in camera de consiliu  a tribunalului,  cu citarea partilor.

e) Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale este posibila si ca urmare a unei hotarari judecatoresti, la cererrea oricarui asociat pentru motive temeinice( de exemplu, neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii). Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata in functie de probele administrate in cauza.

f) Falimentul societatii
In cazul in care instanta de judecata dispune falimentul unei societati comerciale, evident societatea se va dizolva urmand a fi radiata din registrul comertului.

g) Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Conform art.237 alin.(1) din Legea nr.31/1990 la cererea Camerei de Comert si Industrie teritoriala sau a oricarei persoane interesate, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
– societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni
– societatea nu a depus timp de 3 ani consecutiv bilantul contabil sau alte acte care, porivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului
– societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu cunoscut, ori asociatii au disparut sau nu au domiciliu ori resedinta cunoscuta
Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitatea temporara, iar durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
Impotriva hotararii orice persoana interesata poate face apel, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

2. Alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii

Conform art. 222 alin (1) lit. g) din Legea nr.31/1990, societatea se poate dizolva şi prin alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

În categoria cauzelor de dizolvare prevăzute de lege s-au introdus şi cele prevăzute în art. 232 din Legea nr. 31/1990. Astfel la cererea Camerei de comerţ şi industrie teritoriale sau a oricărei persoane interesate, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii, în cazurile în care: a) societatea nu mai are organe statutare sau nu se mai pot întruni; b) societatea nu a depus, timp de 3 ani consecutivi, bilanţul contabil sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comerţului; c) societatea şi-a încetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociaţii au dispărut sau nu au domiciliul ori reşedinţa cunoscută (art.232 alin (1) din Legea nr. 31/1990).

3. Cauze speciale de dizolvare a societatilor comerciale in functie de fiecare forma de societate reglementata de lege

Dizolvarea societatilor cu raspundere limitata

SRL-ul se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social sau, dupa caz, al micsorarii sub minimul legal de 200 RON ori prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Sunt exceptate urmatoarele situatii:
-in termen de 2 luni de la data constatarii pierderii sau micsorarii capitalului social, acesta este intregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal de 200 RON
-in actul constitutiv exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii celui decedat
-asociatul ramas in urma deschiderii procedurii falimentului fata de ceilalti asociati ori a incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului acestora, hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic

Aspecte procedurale privind dizolvarea societatilor comerciale

In cazul procedurii dizolvarii voluntare ( prin hotararea adunarii generale) sunt necesare urmatoarele acte si operatiuni:
– hotararea adunarii generale a asociatilor in care se arata si modul de lichidare a patrimoniului
– intocmirea actului aditional in forma autentica
– depunerea la ORC a actului aditional, pentru a fi inscris in registru si publicarea lui in Monitorul Oficial, insotit de bilantul  contabil  de lichidare;
– inscrierea mentiunii de dizolvare, in registrul comertului, dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicarii actului aditional in Monitorul Oficial.

Oficiul Registrului Comertului va inregistra mentiunea de dizolvare daca sunt depuse urmatoarele acte:
– actul aditional autentificat
– dovada publicarii actului aditional in Monitorul Oficial
– declaratia administratorului pe proprie raspundere ca in termen de 30 de zile de la data publicarii actului aditional tertii nu au facut opozitie
– dovada achitarii taxei de mentiuni la registrul comertulului
Lichidatorii vor depunde specimene de semnatura la ORC, dupa care urmeaza procedura de radiere a societatii din Registrul Comertului. Cererea de radiere intocmita de lichidator va fi insotita de:
– bilantul de lichidare vizat de Administratia Financiara
– certificatul fiscal eliberat de Administratia Financiara din care sa rezulte ca societatea nu are datorii catre stat
– originalele documentelor emise de registrul comertului
– raportul lichidatorului privind modul de repartizare a activului si de stingere a pasivului
– declaratia lichidatorului cu privire la exactitatea operatiunilor efectuate

Societatea comerciala isi inceteaza existenta deci personalitatea juridica din momentul radierii ei din Registrul Comertului.
Aceeasi procedura trebuie urmata si in cazul dizolvarii de drept a unei societati.
Daca societatea se dizolva pe baza unei hotarari judecatoresti in care sunt desemnati si lichidatorii aceasta se va publica in MO si se va depune la ORC insotita de celelate acte mentionate mai sus.

LICHIDAREA / RADIEREA   FIRMEI

Dupa terminarea operatiunilor de repartizare a activului net intre asociati, procedura lichidarii societatii comerciale este incheiata.

Potrivit art. 260 din Legea nr. 31/1990, privind societatile comerciale, dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa solicite Oficiului Registrului Comertului radierea inmatricularii din Registrul Comertului in termen de 15 zile de la data ultimului act de lichidare, care este repartizarea activului net intre asociati.